„Apa dacilor”, un lux apreciat din Franța până în China.

Cu 25 de euro s-ar putea cumpăra o pereche de cercei de argint, un pandantiv de aur sau… o sticlă cu apă. La Ocna de Fier în Caraş-Severin câţiva oameni de afaceri vând… apă cu aur şi argint. Comenzile curg din în toate colţurile lumii, de la staţiunile de lux din Europa şi până la hotelurile de cinci stele din Dubai ori la magnaţii chinezi. Iar dacă aveţi vreo îndoială… localnicii sunt convinşi de puterile ei miraculoase: mai toţi bătrânii din sat ar avea peste 90 de ani

Luxul din Dubai, şicul franţuzesc şi bogăţia chinezească îşi potolesc setea şi cu apa de aur din România.

Lichidul preţios izvorăşte din Munţii Dognecei din Caraş şi ajunge în recipiente în nici zece minute. Bogăţia curge din munţi încă de pe vremea dacilor şi între timp şi-a schimbat traseul. De pe versant ajunge acum în fabrica de la Ocna de Fier printr-o conductă şi este filtrată. Sticlele în care va fi turnată sunt spălate tot cu apă cu aur şi argint.

Horaţiu Rada, administrator și asociat al fabricii: Apa iese din munte în stare naturală microbiologic pură, stabilizată în mod natural cu aur şi argint. Nu avem decât două filtre: un filtru de un micron şi un filtru de 0.2 microni din hârtie. Deci sunt singurele intervenţii asupra acestui produs. Pentru a avea acest produs în stare naturală, în stare pură este de-a dreptul un miracol. I-am făcut analizele. Surpriză! A venit o apă cu parametrii unici în lume.

Apa a fost testată de Institutul International pentru Gust şi Calitate Bruxelles care a notat-o cu cea mai înaltă distincţie: trei stele de aur.

Într-o singură oră în fabrica de la Ocna de Fier sunt îmbuteliate trei mii de sticle, iar apa ajunge în toate colţurile lumii. Concentraţia de argint este mai mare decât concentraţia de aur.

Conferenţiar doctor Dana Stoian, medic nutriţionist şi endocrinolog: Avantajele apei cu aur şi argint sunt legate de PH-ul acestei ape. Este modul cel mai normal, natural de a contrabalansa greşelile alimentare pe care noi le facem.

Pentru că este o apă preţioasă la propriu şi la figurat este livrată clienţilor nu cu camionul, ci cu avionul. Calitatea şi extravaganţa din sticlă costă 25 de euro. Asta nu opreşte clienţii bogaţi şi excentrici să facă nişte comenzi serioase.

Horaţiu Rada, administrator și asociat al fabricii: Ce spun cei care consumă apa asta? Wow! Nu ştiu cum să ne oprim. Au venit parteneri din China, au venit din Germania, au venit din Emiratele Arabe, din Cehia, din Slovacia, din Belgia, din Turcia, de pe tot mapamondul.

Munţii Dognecei – caracterizare fizico-geografică

1. Aşezare, întindere, limite şi acces

Munţii Dognecei fac parte din grupa Munţilor Banatului (Carpaţii Occidentali), fiind situaţi în vestul României. Se întind pe teritoriul judeţului Caraş-Severin, fiind delimitaţi de Culoarul Pogănişului (în nord), Culoarul Reşiţei (est), Valea Caraşului (în sud) şi Dealurile Dognecei (în vest).

Munceii Dognecei sunt uşor accesibili turiştilor. Principalele puncte de acces sunt localităţile Bocşa şi Reşiţa, la care se poate ajunge pe căi rutiere din oricare parte a ţării (dinspre Caransebeş şi Timişoara, dinspre Moldova Nouă şi Bozovici prin Oraviţa sau Anina etc.). În ambele localităţi se poate ajunge şi cu trenul (pe rutele Timişoara-Bocşa-Reşiţa, Caransebeş-Reşiţa şi Anina-Oraviţa-Berzovia-Bocşa-Reşiţa).

2. Geologia şi relieful

Munţii Dognecei sunt constituiţi preponderent din şisturi cristaline, alături de care apar însă şi unele formaţiuni sedimentare (calcare mezozoice, gresii, marne şi microconglomerate). Formaţiunile cristaline şi cele sedimentare au fost străpunse de roci magmatice, rezultând punerea în loc de banatite (granodiorite, granite, gabrouri, etc.).

Reprezintă unitate montană joasă, cu altitudini de dealuri. Valea Bârzavei taie aceşti munţi pe direcţia est-vest, împărţindu-i astfel în două compartimente: unul nordic şi altul sudic. Compartimentul sudic este extins şi mai înalt, ajungând la 617 m în Vârful Culmea Mare. În cadrul acestui compartiment se impune în relief valea râului Dognecea, orientată pe direcţia nord-sud, care separă o culme vestică şi alta estică, cea din urmă ajungând până la Culoarul Reşiţei. Compartimentul nordic este mai izolat şi mai redus ca altitudine (549 m în Vârful Cula Arenişului), unitatea fiind cunoscută şi sub numele de Munţii Arenişului sau Munceii Arenişului.

Zona carstică a Munţilor Dognecei cuprinde forme de suprafaţă slab reprezentate (lapiezuri, doline şi sectoare de chei – râul Tău) şi subterane (17 cavităţi, printre care peşterile Butoara Urieşilor şi Casa Lotrilor, Avenul Dănilă II etc.).

3. Clima

Climatul temperat-continental moderat (cu circulaţia maselor de aer dinspre sud-vest şi vest) caracterizează Munceii Dognecei. Astfel, temperatura medie anuală se menţine în jurul valorilor de 9-10° C, iar cantitatea medie anuală de precipitaţii variază între 800 şi 1000 mm.

4. Hidrografia

Râul Bârzava taie transversal Munţii Dognecei . Celelalte râuri sunt scurte (Dognecea, Moraviţa, Bocşiţa, Ferendia, Tău ş.a.) şi se varsă direct ori indirect în Bârzava, Pogăniş şi Caraş.

Apele anumitor râuri au fost utilizate în trecut în scop industrial, prin construcţia unor lacuri de acumulare, precum: Vârtoape şi Vârtop (pe Valea Ferendia), Lacul Mare şi Lacul Mic (pe Valea Dognecei şi afluentul său Cauna Mică) şi Dănilă pe Valea Moraviţei. În prezent, Lacul Vârtop de pe Valea Ferendia nu mai există, fiind integral colmatat.

5. Flora, fauna şi rezervaţiile naturale

Arealul Munţilor Dognecei se caracterizează prin suprafeţe întinse ocupate de păduri. Predomină stejarul (Quercus robur), singur sau asociat cu alte esenţe de foioase (în sud-estul spaţiului montan şi în Munceii Arenişului), la care se adaugă cerul (Quercus cerris) şi gârniţa (Quercus frainetto) (în sud-vestul unităţii montane), apoi fagul (Fagus sylvatica), carpenul (Carpinus betulus), frasinul (Fraxinus excelsior), teiul (Tilia cordata) etc. Suprafeţe însemnate sunt ocupate de pajişti.

Marea diversitate a speciilor este specifică acestei unităţi montane. Dintre elementele faunistice menţionăm: lupul (Canis lupus), veveriţa (Sciurus vulgaris), jderul de pădure (Martes martes), mistreţul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Vulpes vulpes) ş.a. Ihtiofauna cunoaşte de asemenea o mare varietate. Importante sunt speciile de crap (Cyprinus carpio), clean (Leuciscus cephalus), somnul (Silurus glanis) şi carasul (Carassius carassius).

Rezervaţia Pădurea Dognecea şi Punctul Fosilifer Valeapai sunt singurele rezervaţii naturale din perimetrul Munţilor Dognecei. Prima este rezervaţie forestieră, ocupă cca. 315 ha şi şi protejează specii de stejar (Quercus), fiind localizată în sudul localităţii Dognecea. A doua, este o rezervaţie paleontologică, se îndinde pe 2 ha, fiind localizată la nord de satul Valeapai (comuna Ramna). Protejează fosile de celenterate, lamelibranhiate, gasteropode, corali, moluşte ş.a.

 

Surse informative: www.digi24.ro, banatulmontan.wordpress.com

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.
Departamentul Alpha Carpatica (DAC)

Despre Departamentul Alpha Carpatica (DAC)