Bucataria stramosilor nostri. Diferente si asemanari

Nu aflam prea multe si nici prea diversificate informatii din tratate sau din spusele calatorilor. Avem insa la dispozitie site-urile stravechi. Stramosii nostri daci foloseau in principal produse vegetale, painea, ciupercile, branzeturile. Exact cum se face in prezent in mediul rural. Vechii daci celebrau mamaliga, rodul culinar al poporului roman, cunoscuta in special de olteni si moldoveni pe timpul stapanirii turce, era folosita inainte de daci, dar facuta din faina de mei si orz, nu din porumb.

Sarea din mine si otetul fermentat din vin sau fructe serveau ca asezonare. La fel si macul. Dacii au inventat mujdeiul si, probabil, obiceiul spargerii cepei la masa in pumn vine tot de la ei. Dacii foloseau excesiv usturoiul: in mancaruri, ca si condiment, pentru a unge varfurile gardurilor, portilor, ferestrelor si chiar pe ei insisi pentru a se apara de salbaticie. Pasarile si porcinele, alaturi de vite erau preferate. Vanatul era si el foarte popular: cerbi, mistreti, vanatul cu pene.

Abundenta viilor, a fructelor cultivate si a celor salbatice permitea dacilor obtinerea vinurilor de diferite soiuri, a berii, miedului, tuicii si derivatelor acestora. Nici tehnicile de conservare nu le erau straine. Sarea, afumarea si uscarea erau unele dintre metodele obisnuite. Se poate spune ca dacii erau exemplul perfect de a manca sanatos.

 

foto: http://ziarulfaclia.ro/

La nivelul inceputului de secol II e.n., alimentatia dacilor era bazata, in special, pe cereale si legume, asemeni multor zone ale Europei acelor vremuri. Graul, meiul secara, ovazul si orzul erau cultivate si utilizate in intreg spatiul carpato-danubiano-pontic, ultimele doua fiind folosite si pentru hranirea animalelor domestice.

Meiul, fiert in apa sau lapte, uneori baza unui terci in care mai erau folosite spanacul si loboda sau in combinatie cu lintea si mazarea, reprezenta cea mai raspandita hrana in lumea dacica.

Graul, macinat, era folosit pentru obtinerea fainii, din care se gateau lipii si paine. De asemenea, orzul era folosit pentru obinerea produselor alimentare de tip lipie sau paine, dar si pentru obtinerea unui ferment destinat producerii berii.

Dintre legume, cele mai apreciate de catre daci se pare ca au fost mazarea, lintea, bobul si usturoiul, consumate, de multe ori, in amestec cu unele cereale, dupa cum atesta o serie de descoperiri, precum cele de la Piscul Crasani sau Gradistea de Munte. Din linte, mazare si bob mai erau preparate si supe, fie folosindu-se un singur ingredient de baza, fie in combinatie cu altele.

Alte plante folosite de daci la prepararea mancarurilor erau morcovul, spanacul, loboda, stevia si ciupercile, unele dintre ele fiind culese din salbaticie si nu cultivate domestic. Dintre fructele care intrau in alimentatia acestora am putea aminti strugurii, merele, fragii, afinele, prunele, zmeura si murele. Grasimile folosite la prepararea hranei aveau fie provenienta animala, cum ar fi seul, fie vegetala, in special reprezentate de uleiurile importate din sudul continentului.

Dintre plantele uleioase autohtone, pot fi amintite mustarul si macul. Laptele de vaca, oaie si capra erau, de asemenea, produse apreciate de catre daci. Dintre produsele derivate din acesta, este atestata branza, consumata frecvent. In alimentatia dacilor mai pot fi incluse si ouale si mierea.

Carnea era si ea inclusa in regimul alimentar al dacilor, ea avand ca provenienta fie animalele domestice, crescute langa gospodarie, fie vanatul care, la acea vreme, se gasea din belsug in paduri, munti si campii. Descoperirle arheologice dintr-un numar insemnat de situri (ex.: Greaca, Popesti, Racatau, Piscu Crasani, Moigrad etc.) atesta ca, printre preferintele dacilor se situa carnea de vita. Ovinele, suinele si caprinele sunt, de asemenea, sursa de carne in alimentatia dacilor. Acestia consumau si carne de cal, dupa cum atesta unele descoperiri de fragmente osoase de la Sighisoara sau Butuceni.

Dintre pasarile domestice, crescute ca sursa de carne, mentionam gaina si gasca. Pescuitul reprezenta o alta sursa de hrana, activitatea fiind confirmata de o serie de descoperiri ce au scos la lumina unelte specifice ei: carlige sau greutati folosite la plasele de pescuit. Vanatoarea, de asemenea, era practicata la scara larga pe teritoriul Daciei.

Animalele salbatice care reprezentau sursa de hrana pentru daci erau iepurii, cerbii, castorii, mistretii, bourii, ursii, dar si unele pasari. Procedeele de preparare carnii erau fierberea, prajirea si frigerea. Atunci cand gospodaria detinea o cantitate mai mare de carne, ce nu era consumata intr-un timp scurt, se proceda la conservarea acesteia prin afumare si/sau sarare.

O serie intreaga de autori antici, precum Strabon, Diodor din Sicilia, Vergilius sau Ovidiu, confirma cultivarea vitei-de-vie si consumul vinului la daci. Vinului local i se adauga si cel importat, in special din lumea greaca, din zone precum Thassos sau Kos, dupa cum atesta unele fragmente ceramice ce contin stampile epigrafice. Dacii consumau si un anumit tip de bere, obtinut din cerealele locale.

Cat priveste obiectele folosite la prepararea si consumul mancarurilor, descoperirile arheologice confirma existenta furculitelor, a cutitelor, frigarilor, gratarelor (mai rar), farfuriilor, amforelor, strachinilor, vaselor de baut de tip khantaros, strecuratorilor, fructierelor, canilor si a vaselor de tip borcan.

surse informationale: www.vatra-daciei.ro, www.mythologica.ro, www.descoperalumea.net

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.
Departamentul Alpha Carpatica (DAC)

Despre Departamentul Alpha Carpatica (DAC)