Cadranul Solar de la Cumpana, bijuteria antica a getilor dobrogeni

În urmă cu cinci decenii, pe teritoriul comunei Cumpăna, a fost descoperit un cadran solar cu diviziunile timpului trasate între coarnele unui taur. Cadranul este realizat din marmură vineţie şi datează din secolul II d.Hr. Este unul dintre puţinele cadrane solare antice descoperite vreodată în Dobrogea.

Cadranul solar atrage atenţia trecătorilor prin forma sa ciudată. Este un mijloc de măsurare a timpului, în funcţie de poziţia Soarelui. Indică foarte exact atât ora, cât şi solstiţiile, prin două arce de cerc ce intersectează liniile orare şi echinocţiile, printr-o linie comună situată între cele două linii ale solstiţiilor. 11 linii convergente se găsesc pe suprafaţa cadranului, linii orare care se întâlnesc în punctul unde era înfipt gnomon-ul, bagheta de bronz, care îşi lăsa umbra pe suprafaţa cadranului, indicând ora. Liniile orare care sunt dispuse aproape simetric prin grupe de cinci de fiecare parte a liniei mediane sunt curbe.

Piesa de marmură descoperită demonstrează că înaintaşii noştri ştiau să calculeze ora, dar şi solstiţiul şi echinocţiul, ca și vechii maiași. Realizat din marmură vineţie, se estimează că acesta datează din secolul II d.Hr. Cadranul Solar de la Cumpăna este înalt de 48,5 cm şi lat de 37,5 cm. Cadranul concav, cu linii incizate, este susţinut între coarnele unui taur. Suprafaţa cadranului este parte din cilindrul circular drept, raza cercului având 176 mm. Înălţimea cilindrului este de 195 mm, iar lungimea pe perimetru – 200 mm, ceea ce corespunde unui arc de cerc de 70 de grade.

În prezent, o copie a cadranului este amplasată într-un spaţiu îngrijit, în faţa Primăria comunei Cumpăna, iar originalul se află la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Constanţa (MINAC). Cadranul solar atrage atenţia trecătorilor prin forma sa ciudată. Este un mijloc de măsurare a timpului, în funcţie de poziţia Soarelui. Amplasat pe un soclu impozant, cadranul indică foarte exact atât ora, cât şi solstiţiile, prin două arce de cerc ce intersectează liniile orare şi echinocţiile, printr-o linie comună situată între cele două linii ale solstiţiilor. 11 linii convergente se găsesc pe suprafaţa cadranului, linii orare care se întâlnesc în punctul unde era înfipt gnomon-ul, bagheta de bronz, care îşi lăsa umbra pe suprafaţa cadranului, indicând ora. Liniile orare care sunt dispuse aproape simetric prin grupe de cinci de fiecare parte a liniei mediane sunt curbe. Oamenii ştiau, încă din cele mai vechi timpuri, să calculeze timpul şi ţineau cont de solstiţii şi echinocţii. De fapt, toate lucrările agricole erau planificate în funcţie de aceste informaţii pe care le oferea cadranul. Este dovada că strămoşii noştri aveau cunoştinţe temeinice de astronomie. Specialiştii spun că piesa este extrem de importantă pentru istoria dobrogeană.

„Taurul solar” de la Cumpăna era, se pare, folosit de locuitorii unei aşezări civile din zonă, care se ocupau în principal cu muncile agricole. Mai mult, interesant este faptul că acest cadran a fost gândit astfel încât el să indice cu exactitate ora doar la latitudinea Cumpenei. Dacă ar fi fost mutat, transportat în altă parte, cadranul nu ar mai indica în mod corect ora! Arheologul Octavian Mitroi (M.I.N.A.Constanţa) ne-a declarat că nu este singurul cadran solar descoperit pe teritoriul Dobrogei. În anul 2013, cu ocazia lucrărilor de reabilitare a infrastructurii centrului vechi al Constanţei, peste drum de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, a mai fost descoperit un cadran, datând din secolul al II-lea d.Hr. Un altul mult mai vechi, respectiv din a doua jumătate a secolului al IV-lea – începutul secolului III î.Hr., a fost descoperit în urmă cu mai bine de şase decenii la Histria. Piesa de la Histria este fragmentară, dar, chiar şi aşa, constituie o importantă descoperire arheologică. Tot de pe teritoriul Dobrogei mai provin două cadrane solare – unul de la Tomis, iar celălalt cu loc de descoperire necunoscut.

Existenţa acestor cadrane solare create pe „suportul” unui cap de taur face trimitere la legătura cu taurul sfânt, simbolul tuturor puterilor creatoare, taurul Apis – purtătorul zeului Ptah (Vechea Religie Valaho – Egipteană a Geţilor de Aur primordiali). Taurul („T-de-Aur”) sugereaza ideea de putere si de pornire irezistibilă. El îl evocă şi pe masculul năvalnic, ca şi pe înfricoşătorul Minotaur, paznic al labirintului. Sau pe crudul şi tunătorul Rudra din Rig Veda, a cărui sămânţă bogată fertilizează pământul. Aşa se prezintă majoritatea taurilor cereşti şi mai cu seama babilonianul Enlil. Fiind un simbol al forţei creatoare, taurul l-a reprezentat şi pe Zeus, sub forma unei statuete de bronz ce se prindea în vârful unui baston sau al unei lănci (simbolizând forţele cereşti) – un însemn asemănător celui al Viţelului de Aur. Prototipuri ale acestor însemne religioase aflăm şi în alte culture începând din mileniul al III-lea î.Hr. Însă, în cultura Cucuteniană şi în alte culturi preantice de pe teritoriul României aceste însemne taurobolide apar mult mai de timpuriu, din urmă cu 6.000 – 7.000 de ani, imediat după „zidirea lumii” şi începutul noului timp pe care îl trăim acum. Cadranul Solar de la Cumpăna poate fi încă funcțional, după aproape 2000 de ani de când un maestru cioplitor în piatră l-a creat…

Conf. univ. dr. George V Grigore

Surse informationale: http://www.ziarulnatiunea.ro, http://www.cunoastelumea.ro, www.ziuaconstanta,http://www.cugetliber.ro, http://www.cugetliber.ro 

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.
Departamentul Alpha Carpatica (DAC)

Despre Departamentul Alpha Carpatica (DAC)