Dacia preistorica – prima civilizatie de dupa glaciatiuni.

Cu aproximativ 2 milioane de ani în urmă pe întreaga suprafaţă a Terrei, se constata o riguroasa răcire a climei, al cărei punct culminant a fost inregistrat prin inmagazinarea unor cantităţi uriase de gheaţă ce acopereau o vasta parte a continentelor şi lanţurilor muntoase (vezi geografia Cuaternarului).

IMG_20150530_143552

Valea glaciara Tiganesti din Masivul Bucegi (iunie 2015) In stanga – Saua Tiganesti, iar in drepta este Culmea Padina Crucii (Malaiesti)

Intr-adevar, acest fenomen nu este unic în istoria geologică a Pamantului, insa el detine o importanţă aparte în stabilirea şi finisarea structurii fizico-geografice a Terrei, cat si edificarea perioadei premergatoare ce are la baza procesul civilizatiei omului modern. Cuaternarul se divide in doua perioade deosebit de importante, Pleistocen – unde au avut loc cel puţin 6 glaciaţiuni importante, care au alternat cu perioade interglaciare: GÜNZ, MINDEL, RISS, WÜRM, BIBER, DONAU şi Holocen – care cuprinde intervalul de timp foarte scurt (circa 10 000 ani), ce s-a derulat de la retragerea ultimului gheţar – pana astazi, caracterizată prin apariția zonelor actuale de climat, de floră și de faună și prin tranzitia omului de la industria pietrei cioplite la industria pietrei slefuite și apoi la unelte mai evoluate.

DSC05704

Caldarea glaciara Malaiesti (iunie 2015) Masivul Bucegi.

Tot atat, in intervalul Cuaternarului a avut loc orogeneza alpina, cand s-a produs cutarea geosinclinalelor din partea sudică a Europei, dublată de incalecarea sedimentelor si formarea panzelor de sariaj. Geosinclinalul aplino-carpatic s-a format in urma unei evidente coleziuni de proportii, care a implicat doua forme uriase de sedimente rigide: structurile hercinice (situate la nord) si, desigur, unitatile africane (situate la sud). Aceste procese complexe existente au generat ”nasterea” lantului muntos alpino-carpato-himalayan, care se extinde de la Oceanul Atlantic pana la Oceanul Pacific, tot atunci formandu-se, desigur, si structurile piramidale din Carpati, insa si controversatele tuneluri care ”emit” necontenit o diversificata paleta de supoziti.

orogeneza alpina

Orogeneza alpina.

”În prezent, cele mai vechi unelte sunt datate în jur de 2,6 milioane ani. În aceste condiţii, dacă s-ar dori definirea Cuaternarului în funcţie de apariţia liniei umane, ar trebui să fie cunoscută cu precizie epoca formării acestei linii. Pe de altă parte, această linie apare aproape exclusiv în Africa, unde ea se va menţine cel puţin 1 milion ani înainte de a migra în Asia şi în Europa, motiv pentru care elementele de corelaţie cu alte continente ar lipsi” declara J. Chaline la un congres de specialitate in anul 1985.

In acelasi chip, potrivit operei incontestabile “Civilizaţiile Europei vechi”- 1978, de Guido A.Mansuelli, putem mentiona: ”Pe timpul ultimei glaciaţiuni, Wűrm, nu se cunosc decât două centre de locuire umană, unul în vest, în aria Pirineilor (plus Grimaldi) şi altul în est, în aria Carpaţilor romanesti. Splendidele civilizaţii vestice din Pirinei, ca şi cea din Grimaldi (vestul Italiei), au dispărut, fără urmă, acum aproximativ 11.000 de ani. Această zonă a fost repopulată dinspre gurile Dunării (acolo unde clima a fost mult mai blandă) abia 4-5 mii de ani mai târziu, astfel că, apare logic, ca şi limba din Carpaţii romanesti să fi urmat aceeaşi cale. Nu a existat nimeni altcineva, în spaţiul Dunării de Jos, decât triburile geto-dacilor, neamul românesc, până acum 3900 de ani, când se presupune că ar fi “venit” grecii, astfel că e firesc ca “româna primară” să fie prima limbă a Europei”
Evolutie om

Evolutia fiintei umane pe Terra.

William Schiller, arheolog american, explica negru pe alb in Readers Digest -”Civilizatia s-a nascut acolo unde traieste astazi poporul ruman, raspandindu-se apoi spre rasarit si spre apus!” Desigur, sunt nenumarate studii, argumente, culegeri si descoperiri care propulseaza tarisoara noastra, incredibil de frumoasa in topul celor mai de seama civilizatii de pe Terra …
omul-gravetian

Peisaj cu oamenii gravetiani de pe teritoriul tarii noastre.

D.J. Hays şi A.W. Berggren consideră că fenomenele de apariţie sau de dispariţie a anumitor specii, care servesc drept bază pentru determinarea limitei Neogen-Cuaternar, se leagă de episodul paleomagnetic Olduvai ce s-a desfăşurat în intervalul 1,9-1,67 milioane de ani din timpul epocii Matuyama. Deşi această părere pare să fie acceptată de majoritatea cuaternariştilor, există însă şi păreri care împing începutul Cuaternarului până către sfârşitul episodului Kaen (2,43 milioane ani) din epoca paleomagnetică Gauss.

Desigur, au fost evidentiate si mici glaciaţiuni, percepute de oamenii obişnuiţi, chiar dacă nu au fost de mare amploare. Pretutindeni am fost întăriţi în incredintarile noastre, în mod direct, cam până în jurul anului 500 d.Ch., de către Moşii (Zeii) popoarelor, conducătorii spirituali înălţaţi ai societăţilor umane, ce au fost în mijlocul lumii, consolidand credinţele oamenilor în intuiţiile lor, învăţându-i şi canalizandu-i în utilizarea experienţei lor în condiţiile pământene.

Zamolxe

LEGEA SAPTE A LUI ZAMOLXE: ”Fericirea se traieste pe calea vietii, nu la capatul drumului.”

După această data, dansii (Mosii) s-au retras treptat in tihna vesnica, lăsând popoarele să-şi cunoască singuri încrederea sau lipsa de încredere în forţele proprii, după caz, având grijă în general să estompeze efectele vibraţiilor activităţilor lor curente. Cu toţii avem învăţăturile din trecut ale Zeilor (Moşilor) şi experienţa proprie, cu care trăim destinele noastre. Şi vom trăi în acest mod, fără conducerea lor directă, până când ne vor reveni puterile de altădată şi vom conştientiza până unde am ajuns prin forţele noastre proprii în evoluţiile noastre cu grad înalt de dificultate. În acest fel vom şti şi cum ne-am croit vieţile, insa şi cum am fi putut face totul mai calm, mai înţelegător, mai iubitor, iar totul va fi bază de învăţătură în continuare pentru viitoarea noastra înălţare spirituala …

79bbdb498be80aa92c2d39b2b3322dc5

Simbol sacru al Daciei.

SURSE – Stiinta si studiul glaciatiunilor (2), Lucrari stiintifice – D.J. Hays şi A.W. Berggren, Lucrari stiintifice Geografia Cuaternarului.

 

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.
Departamentul Alpha Carpatica (DAC)

Despre Departamentul Alpha Carpatica (DAC)