Descoperire unică în lume în adâncurile Mării Negre: 41 de epave prinse în capsula timpului

Facebooktwittergoogle_pluslinkedinrssyoutubeby feather
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
O echipă internațională de experți marini și oameni de știință, care cercetează un sector din Marea Neagră pentru a afla cum au reacționat oamenii preistorici la ridicarea nivelului mării, a făcut o descoperire uimitoare – 41 de epave perfect conservate ale unor nave care au fost construite într-un interval de peste o mie de ani, între secolele al IX-lea și al XIX-lea.

epava-1

Fotografie de Rodrigo Pacheco-Ruiz

Cea mai veche dintre cele 41 de epave pare să dateze de la sfârșitul anilor 800, atunci când regiunea era sub controlul Imperiului Bizantin. De asemenea, au fost descoperite multe nave otomane din secolele XVI-XVIII, câteva din secolul XIX, dar și un vas italian medieval care datează din secolul al XIV-lea.

Perfect conservate

Majoritatea epavelor erau nave comerciale, care transportau vin, cereale, metal, lemn și alte mărfuri. Toate epavele descoperite par să fi fost scufundate de furtuni, și nu în timpul unor lupte sau de către pirați.

Lemnul din care au fost construite este atât de bine conservat încât pe unele scânduri se mai pot vedea urmele dălților și uneltelor care au servit la construirea lor. Urme de tachelaje, bobine de frânghie, cârme și chiar elemente decorative din lemn au supraviețuit trecerii timpului și sunt aproape intacte.

epava-4

Fotografie de Rodrigo Pacheco-Ruiz și Rodrigo Ortiz

„Nimeni n-a mai văzut așa ceva până acum”, spune Jon Adams, directorul Centrului de Arheologie Subacvatică de la Universitatea din Southampton și cel care conduce cercetarea. Deși ilustrațiile istorice ne oferă informații despre cum arătau și cum erau construite vapoarele comerciale în diverse perioade, Adams speră că aceste epave perfect conservate le vor permite arheologilor să verifice informațiile istorice de care dispun.

Marea Neagră, un mediu unic

Echipa de cercetători a făcut surprinzătoarea descoperire în timp ce cartografia fundul mării cu ajutorul unui sonar și al unor vehicule telecomandate. Ținta lor era studierea unei perioade de acum 12.000 de ani, când nivelul Mării Negre a crescut semnificativ, fenomen care, de altfel, a contribuit la conservarea epavelor.

„La sfârșitul epocii glaciare, acum aproximativ 12.000 de ani, Marea Neagră putea fi denumită, de fapt, Lacul Negru”, spune Jon Adams. Pe măsură ce temperaturile creșteau și nivelul mării se ridica, apa sărată din Marea Mediterană a început să se reverse peste strâmtoarea Bosfor. Brusc, Marea Neagră a fost alimentată atât cu apă sărată, cât și cu apă dulce, rezultând două straturi distincte: unul superior, mai dulce și bogat în oxigen, și unul inferior, sărat și fără oxigen. „Nivelul de oxigen scade până la 0 sub o adâncime de 150 de metri, creând condițiile ideale pentru conservarea materialelor organice”, spune Adams.

epava-3

Fotografie de Rodrigo Pacheco-Ruiz

În majoriatea apelor maritime, lemnul și frânghiile sunt primele care se deteriorează. Dar compoziția chimică neobișnuită a apei din Marea Neagră încetinește puternic dezintegrarea. De aceea, multe dintre epavele descoperite de echipa lui Adams în perfectă stare de conservare se află la adâncimi de peste 150 de metri, unele chiar la 2.200 de metri.

Tehnologii de vârf

Echipa de oameni de știință britanici, americani și bulgari a locuit și muncit timp de aproape o lună la bordul navei de cercetare Stril Explorer, dotată cu tehnologii de cartografiere subacvatică de ultimă generație. După ce au identificat, cu ajutorul sonarului, o serie de forme anormale pe fundul mării, ei au folosit două vehicule subacvatice telecomadate (de dimensiunile unei furgonete și în valoare de 7-8 milioane de dolari fiecare) pentru a realiza fotografii de mare rezoluție, materiale video și pentru a măsura dimensiunile epavelor cu laser.

Cercetătorii au ghidat cele două vehicule în timp real, de la un centru de comandă aflat pe navă, muncind 24 de ore din 24 pentru a analiza o suprafață cât mai mare din fundul mării. Cele 41 de epave erau împrăștiate pe o arie de aproximativ 2.000 de kilometri pătrați.

Sursă articol: National Geographic, incredibilia.ro

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.
Facebooktwittergoogle_pluslinkedinrssyoutubeby feather
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Alpha Carpatica (DAC)

Despre Departamentul Alpha Carpatica (DAC)