Gheorghe Botezatu, geniul care a convins NASA că se poate zbura în spaţiu

Savantul Gheorghe Botezatu, originar din Basarabia, a calculat cu precizie distanţa dintre Pământ şi Lună, ulterior teoriile sale fiind folosite de catre NASA pentru lansarea proiectului „Apollo”. Geniul a participat chiar şi la realizarea rachetei „Apollo 11”

Dorinţa de a se perfecţiona în domeniul ştiinţelor tehnice, îl aduce pe tânărul absolvent în Franţa, unde se înscrie la Universitatea de la Sorbona, sub numele de Georges de Bothezat, pentru a-şi suţine doctoratul. Îndrumătorul său de diplomă a fost profesorul Paul Painleve (1863-1933), cunoscut pentru studiile sale în domeniul mecanicii clasice şi al teoriei relativităţii.

În 1969 Statele Unite ale Americii scriau o nouă filă din istoria omenirii, odată cu lansarea pe orbită rachetei „Apollo 11”, primul obiect zburător care părăsea Pământul şi se îndrepta către satelitul său natural, Luna. Proiectul a fost coordonat de NASA şi a avut ca obiectiv aselenizarea unui om, precum şi revenirea sa în maximă siguranţă înapoi pe Terra. Puţini ştiu însă că în spatele succesului echipei astronautului Neil Armstrong s-a aflat creierul unui savant român.
În anul 1911 Gheorghe Botezatu pleacă la Paris. Aici îşi continuă studiile în domeniul aeronauticii şi aerodinamicii, obţinând o bursă doctorală la Sorbona. Datorită ingeniozităţii sale, reuşeşte să-şi cucerească profesorii cu teza de doctorat. Intitulată „Studii referitoare la stabilitatea aeroplanelor”, lucrarea îi aduce românului Gheorghe Botezatu certificarea şi dreptul de a fi considerat primul om din acele vremuri cu studii în domeniul aviaţiei.

Elicopterul „Caracatiţa zburătoare” cu care românul Gheorghe Botezatu i-a cucerit pe americani

A continuat să cerceteze domeniul aviaţiei devenind celebru pentru elaborarea teoriei generale a elicei propulsive, bazată pe calcule originale efectuate de el. Este recunoscut şi pentru dezvoltarea teoriei elicopterului. După succesul obţinut la Paris, Botezatu părăseşte Europa şi ajunge în Statele Unite ale Americii. Americanii îl primesc cu braţele deschise şi-i oferă titlul de director al Laboratorului de Aerodinamică din cadrul Universităţii Dyton, statul Ohio, unde va rămâne până la moarte (februarie 1949). Folosind resursele universităţii americane, între anii 1921-1922 construieşte un elicopter proiectat după o concepţie originală.

„Înaintea lui, Traian Vuia a adus de asemenea contribuţii esenţiale la progresul zborurilor verticale. Aparatul realizat de inventatorul Gheorghe Botezatu avea patru elice portante, montate pe un şasiu cruciform de aluminiu. Elicele erau acţionate de un motor rotativ Gnome-Rhone, de 170 CP. Greutatea aparatului era de 1650 kg. Primul zbor al acestui elicopter s-a efectuat la 12 octombrie 1922 la Dayton. Al doilea zbor a avut loc după aproximativ o lună, la 19 ianuarie 1923, cu două persoane la bord. Deşi rezultatele au fost consemnate de presa mondială ca foarte bune, din ,,lipsă de fonduri,, … experienţele au fost sistate.”

 

Inginerul român a continuat să studieze şi să construiască un alt elicopter, al cărui indicativ a fost GB5, care aşa cum este consemnat în volumul „Istoria aeronauticii”, publicat la Paris în 1932, era „cel mai perfecţionant elicopter din epocă”.

Aşa a luat naştere „Caracatiţa zburătoare”, un prototip imens al elicopterului de astăzi care cântărea peste o tonă şi jumătate şi era prevăzut cu patru elice, a câte şase pale fiecare, lungi de peste opt metri. Proiectul a fost ţinut secret de Guvernul SUA, testele de zbor efectuându-se în cadrul unor piste securizate.  Succesul savantului român a apărut însă în 1920, an în care a demonstrat că se poate zbura în Spaţiul Cosmic. Gherghe Botezatu a făcut istorie cu studiile sale matematice corecte în care stabilea traiectoriile posibile Pământ – Lună. Calculele făcute de Botezatu au fost folosite apoi de NASA în cadrul proiectelor spaţiale „Apollo”, aspect prezentat şi în ziarul „Lumina”.
Tot cei de la NASA i-au încredinţat savantului român construcţia navetei „Apollo 11”, racheta cu care astronautul Neil Armstrong atingea solul selenar. Botezatu a fost şeful echipei de matematicieni care a realizat proiectul rachetei „Apollo 11”. Pe de altă parte, NASA a folosit calculele profesorului dr. ing. Gheorghe Botezatu, rezultate dintr-o serie de cercetări teoretice privind mai multe trasee pentru un vehicul cosmic, care s-ar deplasa pe ruta Pământ-Lună. Aceste calcule au ajutat NASA la pregătirea programelor Apollo, programe de cercetare pentru spaţiul cosmic.

surse: www.worldwideromania, www,adevarul.ro

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.
Departamentul Alpha Carpatica (DAC)

Despre Departamentul Alpha Carpatica (DAC)