MAGIA ECHINOCTIULUI DE PRIMAVARA.

Dupa „Martisor„, „Babe” si „Mosi„, dupa „zapada mieilor„, cand calendaristic deja am pasit in anotimpul primaverii desi luna martie se dovedeste a fi destul de capricioasa, ne apropiem de momentul echinoctiului de primavara, ce marcheaza inceputul primaverii astronomice. El se produce in jurul datei de 20 martie cand longitudinea astronomica a acestuia revine la valoarea de zero grade.

Echinocțiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare și, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

Al doilea echinocţiu al anului este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera sudică şi echinocţiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecţie din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numeşte punctul autumnal.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeași dată deoarece anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. Anul acesta, fenomenul va avea loc pe 20 martie, la ora 12:29, când începe și primăvara astronomică. În această zi, ziua şi noaptea vor fi egale, iar după 21 martie ziua se măreşte şi natura se trezeşte la viaţă. Primăvara din punct de vedere astronomic începe odată cu echinocțiul de primăvară și durează aproximativ 92 de zile. Este momentul în care Soarele, în mișcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecție al eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ.
Tradiţii, obiceiuri, superstiţii
În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.
Tradiţiile spirituale ale Echinocţiului de primăvară spun că orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.
Strămoşii nostri geto-daci aveau solide cunoştinţe de astronomie, iar templelor lor de pe înălţimi transpun grăitor chiar şi astăzi cunoştinţele lor despre calendarul solar. Numeroase ritualuri păgâne celebrau echinocţiul de primăvară mai ales pentru importantă să în creşterea fertilităţii pământului şi a naturii în general.

Focuri se aprindeau în vechime, pentru a arde iarnă şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub formă Focurilor Sfinţilor. Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumina şi întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care da direcţia pentru activităţi omeneşti specifice.
Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie. De asemenea, Zeul invocat de daci, care învia odată cu venirea primăverii, s-a întâlnit cu creștinismul, cu Iisus, care învie și El din morți, tot primăvara. Astfel, cele două mari evenimente astronomice, solstițiul de iarnă și echinocțiul de primăvară, au rămas cele mai importante sărbători ale anului, prin suprapunere cu cele două mari sărbători creștine, Crăciunul și Paștele. Acestea aveau de-acum aceleași semnificații: solstițiul de iarnă – lumina triumfă și ziua învinge noaptea; echinocțiul de primăvară – viaîa învinge moartea și natura reînvie.

Buna Vestire, sărbătorită pe 25 martie, mai poartă în popor şi numele de Blagoveştire sau Ziua Cucului. Arhangelul Gavril i-a apărut Sfintei Fecioare şi i-a vestit că va naşte prunc de la Duhul Sfânt. Frumuseţea acestei corespondenţe dintre sărbătoarea Bunei Vestiri şi echinocţiul de primăvară constă tocmai în faptul că prin Fecioară şi Fiul Ei s-a primenit şi s-a mântuit lumea.

Suprapunerea ritualurilor păgâne şi a celor creştine a condus la crearea unui fond cât se poate de autentic de credinţe populare ce şi-au pus pecetea peste ritmurile vieţii omeneşti.

Dat fiind că a părăsit cadrul de viaţă marcat şi condus de elementul sacru, omul modern nu se simte afectat de importanţa ritualică a echinocţiului. Totuşi pentru români se păstrează şi o altă dimensiune, creştină, a primăverii: Postul Paştilor şi Învierea. Paştile sunt cea mai mare sărbătoare creştină de peste an, şi marchează cum nu se poate mai grăitor trecerea de la viaţa adormită şi îngheţată, la viaţa cea adevărată, la Mântuire.
Cum influențează Echinocțiul de primăvară 2017 zodiile

În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni. Potrivit tradiției creștine, Paștele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocțiu.

Din punct de vedere astrologic, are loc trecerea Soarelui din zodia Peștelui în zodia Berbecului. Asistăm astfel la sfârșitul și începutul unui ciclu zodiacal. Omul devine asemenea unui vulcan, dornic de a erupe, de a exploda, de a realiza lucruri inedite.

Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât și o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocțiului de primăvară totul se trezește la viață, tinde să iasă la suprafață, să se bucure de energiile profunde ale primăverii.
Tradițiile spirituale afirmă ca orice formă de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Prima zi a primăverii marchează noul an agrar Încă din primele zile ale lunii martie, gospodarii încep lucrul în curte şi la câmp: se curăţă livezile şi grădinile şi tot în această lună se scot stupii de la iernat. Cei care au pomi de soi în grădină şi i-au acoperit peste iarnă, luna martie este momentul perfect pentru a-i descoperi. Atenţie, însă, la nopţile friguroase, când aceşti pomi trebuie din nou acoperiţi. “În luna martie, în funcţie de caracteristicile meteo ale perioadei, se declanşează însămânţarea culturilor de primăvară. Astfel, dacă solul şi timpul permit, se pot însămânţa culturile din prima epocă: grâul şi orzoaica de primăvară, mazăre, lucerna, trifoi, borceag, când temperatura în sol ajunge la 3-6 grade Celsius, iar la temperatura de 6 grade se pot planta cartofi”, spun specialiştii de la Direcţia Agricolă Călăraşi.

Surse informative: http://www.astro-urseanu.ro/index.html, http://adevarul.ro/, www.libertatea.ro/

 

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.
Departamentul Alpha Carpatica (DAC)

Despre Departamentul Alpha Carpatica (DAC)