O invenție stramoseasca veche de 1.000 de ani, descoperită în Negrilești, Galați. Cum era folosită?

O descoperire arheologică unicat în România, făcută în situl arheologic de la Negrileşti, aflat în partea de nord a judeţul Galaţi, la circa 20 de kilometri de Tecuci şi aproximativ 25 de kilometri de Bârlad, atestă spiritul inovativ al românilor .

În amintita localitate, o echipă de cercetători condusă de arheologul Costel Ilie, de la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi, a scos la lumină o instalaţie de încălzire a locuinţei veche de circa un mileniu, care nu a mai fost identificată (cel puţin deocamdată) în spaţiul românesc. Este vorba despre un calorifer arhaic (să nu uităm că vorbim despre lucruri întâmplate acum 1.000 de ani), care folosea apa ca element de stocare a căldurii. Mai exact, strămoşii noştri utilizau vase mari din lut, cu pereţii groşi, în care introduceau bucăţi de piatră înfierbântate în focul vetrei, apoi umpleau vasele cu apă. Lichidul se încălzea şi, vreme de ore bune, radia căldura în încăperea în care se afla vasul. Se pare că în locuinţele oamenilor înstăriţi existau mai multe astfel de vase, ale căror dimensiuni erau diverse (între zece şi circa 40 de litri), pe care le foloseau într-un soi de rotaţie, astfel încât în timp ce unele „calorifere” se aflau „la încărcat”, altele le ţineau locul în interiorul casei. La fel de interesant este că vasele pentru încălzit erau produse tot în aşezarea respectivă, unde a fost descoperit acum câţiva ani un cuptor pentru ars ceramică vechi de peste 1.700 de ani. Soluţia de încălzire era una modernă, o adevărată revoluţie tehnologică pentru acele vremuri.

Una peste alta, oala-calorifer era superioară vetrei obşnuite, pentru că nu producea fum (se ştie că în acea vreme hornul era un moft, cele mai multe locuinţe având o simplă gaură în acoperiş deasupra vetrei), dar se şi elimina pericolul de incendiu din spaţiul de locuit.

Românii au fost în trecut unul dintre popoarele cu spirit inovativ foarte pronunţat, avangardist. Stau mărturie numeroasele brevete de invenţii cu autori români, care sunt la baza unor bunuri uzuale din epoca modernă. Stiloul inventat de Petrache Poenaru şi motorul cu reacţie creat de Henry Coandă sunt doar două exemple la îndemână.

Potrivit Conf. univ. dr. George V Grigore, Oala calorifer este expusă la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi. Ea a fost descoperită în situl arheologic din satul Negrileşti, aflat în partea de nord  a judeţul Galaţi, la circa 20 de kilometri de Tecuci şi aproximativ 25 de kilometri de Bârlad, într-o zonă în care mărturiile materiale ale locuirii umane se întind pe mai bine de trei milenii.
Aceste mărturii arheologice ne arată şi o faţă surprinzătoare a inventivităţii româneşti, care s-a manifestat şi în rezolvarea problemelor ce ţin de traiul de zi cu zi. Este, evident, o zonă creativă mai puţin spectaculoasă decât cea care ţine de progresul tehnologic, dar cu siguranţă se dovedeşte la fel de importantă.

sapaturi-la-negrilesti

 

oala-de-incalzit

 

Această soluţie de încălzire pare una curată și modernă, reprezentând o adevărată revoluţie tehnologică pentru acele vremuri. Desigur că romanii au inventat încălzirea prin pardoseală acum 2.500 de ani, dar din cauza costurilor, aceasta era accesibilă doar celor extrem de bogaţi. Oala calorifer era superioară vetrei obşnuite, pentru că nu producea fum. Vatra obișnuită nu avea întotdeauna horn, iar cele mai multe locuinţe având o simplă gaură în acoperiş deasupra vetrei pentru aerisire. Încălzirea pietrelor avea loc probabil în încăperea unde se afla vatra de foc (anexă, bucătărie, etc.), iar „Oala de încălzit casa” se afla într-o altă încăpere. Pentru încălzirea vasului și a apei se foloseau pietre obişnuite de râu, dar puteau fi folosite şi pietre vulcanice, recunoscute ca având proprietăţi de transfer termic mult mai bun decât pietrele obișnuite.

Oala de încălzit casa”, sau „Oala calorifer” ce se folosea acum 1.000 de ani, „extrasă” din situl de la Negrileşti, poate fi admirată, restaurată și conservată, la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi, acolo unde muzeografii vă pot explica mai multe detalii.

Despre situl arheologic Negrileşti

Cercetarea sitului arheologic Negrileşti-Curtea Şcolii a debutat în anul 1981, când a fost realizată o cercetare pe malul stâng al Bârladului, de către arheologul Mircea Nicu. Urmare a acestei prime evaluări de teren şi a unui sondaj efectuat în „Punctul Zaharia”, situl a fost inclus în Lista Monumentelor Istorice (cod Gl-I-s-B-02988). Acesta se întinde pe o suprafaţă de circa 12 ha şi se află situat în curtea şcolii gimnaziale din sat şi pe terenul unor localnici.
Cele mai vechi mărturii de locuire umană descoperite în situl de la Negrileşti sunt cele din neoliticul timpuriu, specifice arealului culturii Starcevo-Criş. Până în prezent au fost descoperite trei locuinţe specifice acestei culturi precum şi artefacte izolate pe suprafaţa sitului.
Cultura Starcevo-Cris face parte dintr-un vast complex cultural ce cuprinde mai multe zone din Europa Centrala si Balcani. Este denumita astfel dupa o localitate din Serbia si dupa bazinul Crisurilor (Körös), unde s-au facut primele descoperiri caracteristice.
Artefactele descoperite în aşezările Starcevo-Cris, ceramica, unelte din piatră şi os, idoli si altare, se constituie în dovezi privitoare la ocupatiile de baza a comunitatilor respective, precum şi a spiritualităţi oamenilor neolitici.
În cele trei locuinţe neolitice cercetate în situl de la Negrilesti, au fost descoperite numeroase artefacte ce permit încadrarea în faza III B a culturii Starcevo-Cris. Ceramica descoperită face parte, atât din categoria celei fine, pictată cu roşu sau negru pe fond roşu, cât şi ceramica grosieră, decorată cu ciupituri, incizii, decoruri plastice în relief şi barbotină organizată sau neorganizată.
De asemenea, au fost descoperite mai multe materiale litice, dintre care amintim lame de obsidian si silex, nuclee de silex si fragmente de topoare, dar şi un altar, format dintr-o cupă uşor evazată, aşezată pe o măsuţă cu patru picioare.

referinte: http://www.cunoastelumea.ro, http://www.buletindecarei.ro, http://adevarul.ro 

 

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.
Departamentul Alpha Carpatica (DAC)

Despre Departamentul Alpha Carpatica (DAC)