Orasul de sub Marea Neagra si Insula Serpilor, ultima ramasita din ”Atlantida Romaneasca”

Povestea orașului scufundat în Marea Neagră este vehiculata încă din timpurile motoarelor cu aburi, atunci cand lumea zarise “zidurile cele mai inalte care ieșeau din mare” în dreptul portului Panguala (Mangalia). Arheologii sustin că situl scufundat în mare, lângă Mangalia, a fost întemeiat în secolul al VI-lea înainte de Hristos. Cercetările din ultimii 50 de ani au evidențiat că ”fortăreața” are dimensiuni impresionante – aproape două mile în largul mării și tot două mile de-a lungul țărmului actual.

O echipa de cercetatori profesionisti – dotaţi cu tehnica de ultim moment, au detectat semnale ciudate intr-un loc anume din Marea Negra, lângă Mangalia, sub nisipul de pe fundul marii. la aproximativ 6 metri adâncime. Acolo au descoperit ruinele unor cladiri, artefacte, coloane sculptate, anexe pavate si multe altele. Specialistii cred ca au descoperit o parte din vechea asezare a Callatisului.

Desi este mentionat in izvoarele antichităţii, (sec. IV î.Hr), Calatisul nu detine date cu privire la distrugerea sa, fapt pentru care sunt vehiculate o sumednie de supozitii indrasnete, printre care si cea mai propagata, precum ca orasul s-a scufunfat in urma unui cutremur major. Alte ipoteze sutin ideea că orasul a fost înghitit treptat de ape, din cauza procesului de eroziune, ori ca ar fi vorba de o inundatie majora – similara cu scenariul Atlantidei. Sigur, exista si specialişti care recunosc că indiferent de analizele si cercetarile care vor urma, un astfel de eveniment este bine venit, tinandu-se cont de valorile descoperite in ultimul timp pe ţărmul românesc. O hartă a Mangaliei, din 1924, prezintă zidul de nord al cetății antice, cu o paleta diversificata de mici structuri sub care s-ar afla o construcție ce se prelungește în largul Mării Negre. Geologic – suntem pe varful unei structuri calcaroase, care din cauza ultimului cataclism – a suferit modificari. Harta reprezinta elementul de inceput al studiilor cercetatorului Pamfil Polonic – arheolog – specialist in topografie.

Constantin+Scarlat HARTA - CALATIS (3)O alta teorie – accepta ideea că Atlantida s-ar fi scufundat în marea cunos­cu­tă de egip­teni sub nu­mele de “Siriath”- ce ar co­res­pun­de perfect cu zona unde guverneaza acum Marea Neagra cu misterele sale. Acolo arhe­ologii rusi au desco­perit ruine subacvatice, pe ca­re le atri­bu­ie atlanţilor. Atat ei, cat si arheologii austrieci – sus­ţin că Insu­la Şerpilor este ulti­ma rămă­şi­ţă a Atlan­ti­dei, şi că în trecutul în­de­păr­tat, locui­to­rii insu­lei purtau nu­mele de “Blajini” sau “Prea­fericiţi” (grecii le spuneau “makaron” – “fe­ri­ciţi”) şi erau vă­zuţi ca fiind des­cendenţii atlan­ţi­lor.

Scriitorul antic Arktinos din Milet menţioneaza „Insula albă” in lucrarea „Aithiopis” („Aethiopidia”); este şi prima menţiune scrisă despre pământuri româneşti. mijlocul sec. IV î.Hr.

Geograful şi navigatorul Scylax din Caryanda in „Periplus” secolul patru – inainte de Iisus Hristos – „Drumul in linie dreaptă de la Istru până la Criumetopon e de trei zile şi trei nopţi. Dacă ia insa cineva ţărmul, drumul e dublu, căci aici este un golf in care se află o insulă, deşeartă ce e drept, numită Leuce„. Tot atat – Strabon (63 î.Hr. – 19 d.Hr.), cel mai mare geograf, istoric şi etnograf antic, in celebra sa „Geographie”, afirmă că in partea vestică a Pontului Euxin, „la cinci sute de stadii depărtare de revărsatul fluviului [Tyras -Nistru] se află in mare insula Leuce” – Insula Alba de astazi.

Poetul grec – Euripide (480 – 406 I.Hr.) in Andromacha (v. 1249): vorbind si de Templu lui Achille, spune că „insula se află in interiorul Pontului Euxin”. In Iphigenia in Taurida (v.435) aminteşte de „ţărmul cel alb şi frumoasa cursă a lui Achille din Pontul Euxin”). Pe insulă s-a descoperit doar baza templului şi, pe baza datelor arheologilor, s-a putut stabili că această construcţie era din calcar alb, avea o formă pătrată, fiecare dintre laturi măsurând 29, 87 metri. Sanctuarul se afla în partea estică, dar şi statuia lui Achille. În afara urmelor templului, au mai fost sesizate urmele a încă trei construcţii, realizate cam în aceeaşi perioadă cu templul, ele aparţinând arhitecturii vechi greceşti. 60446536

Legendele sacre ale  antichitatii plasau regatul Zeului Apollo in Hiperboreea (Aristotel chiar numindu-l Apollo-hiperboreu). Tot in Hiperboreea se nascuse si mama sa Latona/Leto/Leuce, pe o insula vestita in toata antichitatea pentru cultul ei inchinat lui Apollo. Aceasta era a dacilor si se numea Leuke (Alba), actuala Insula a Serpilor din dreptul varsarii Dunarii in Marea Neagra. Pe aceasta insula se afla cel mai mare si mai vestit templu a lui Apollo din toata antichitatea, despre care vorbeste Hecateu Abderita.

 

Puţini ştiu că însuşi Mihai Eminescu a vorbit în versurile sale de enigmatica Atlantidă din Marea Neagră. „Din Fundul Mării Negre, din înalte-adînce hale/ Dintre stînce arcuite, din gigantice portale/ Oastea zeilor Daciei în lungi şiruri au ieşit“. Ipoteza existenţei unei Atlantide pe teritoriul actualei Mări Negre a fost îmbrăţişată şi de Robert Ballard, descoperitorul Titanicului. Acesta susţine că, în urmă cu circa 7.000 de ani, fîşia de pămînt care separă Mediterana de lacul Mării Negre a cedat sub presiunea apei, distrugînd civilizaţia momentului respectiv.

Investigatiile asupra oraselului Callatis au fost demarate abia în 1962, fiind desfășurate, timp de zece ani, de căpitanul-comandor Constantin Scarlat, o figură emblematică pentru Marina Militară. El a înființat prima unitate de scafandri din Armata Română. Datorita lui există azi o hartă detaliată a cetății scufundate. Cu toate astea, Constantin Scarlat arată, intr-un articol publicat în 1973, că până la momentul respectiv fuseseră descoperite cel mult 20% din totalul vestigiilor submarine din dreptul Mangaliei. Investigațiile au fost reluate abia în 1994, punandu-se accent pe expeditiile subacvatice ale mai multor centre stiintifice din Italia – {Cooperativa Metambuco} din Padova, în 2007 – specialiștii de la {Octopus Archeological Research Association} din Budapesta si de la Centrul de Scafandri Carpatica din București.

1024px-Insula_Serpilor_in_1896

Din pacate, resursele financiare sunt limitate – cand vine vorba de o cercetare amanuntita subacvatica, alocarea unor fonduri cu privire la o investigatie minutioasa asupra zonei amintite – exista, insa intr-o forma de ”proiect”… si atat. Suntem optimisti si credem ca lucurile vor evolua ca intr-o tara unde poporul isi doreste adevarul despre trecutul indepartat al stramosilor.

 

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.
Departamentul Alpha Carpatica (DAC)

Despre Departamentul Alpha Carpatica (DAC)