Pestera Cioarei – Una dintre cele mai vechi asezari umane din Europa

Facebooktwittergoogle_pluslinkedinrssyoutubeby feather
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

În satul Boroșteni, din comuna gorjeană Peștișani, se află una dintre cele mai prețioase peșteri din întreaga lume. După zeci de ani de săpături, cercetătorii au făcut o descoperire de excepție. Ne referim la cea mai veche așezare umană de pe întregul continent.

646x404Arheologii au descoperit în Peștera Cioarei (n.r. – aflată chiar în comuna natală a marelui sculptor Constantin Brâncuși) urme ale existenței umane vechi de aproximativ 50.000 de ani, aici găsindu-și refugiu Omul de Neanderthal şi, ulterior, Homo Sapiens. Pionierii cercetărilor au fost arheologii Constantin S. Nicolăescu Plopșor și C.N. Mateescu. Concret, primele săpături au fost efectuate în anii ’50. Ulterior, cercetările au fost continuate de cunoscutul arheolog Marin Cârciumaru. De asemenea, peștera a stârnit și interesul străinilor, prin anii ’90 ajungând aici și cercetători din Franța și Belgia.
 
Săpăturile au scos la lumină, printre altele, unelte, fragmente de ceramică și chiar și podoabe realizate din oase sau roci. “Au fost descoperite mari cantități de ocru, împreună cu recipiente cu urme de ocru, mai cu seamă în interiorul lor. (…) Ele reprezintă unele dintre cele mai vechi recipiente descoperite până acum în paleoliticul din întreaga lume. Vârsta lor e chiar mai mare de 50.000 de ani”, scrie prof.univ. dr. Marin Cârciumaru, în cartea “Paleoliticul, epipaleoliticul și mezoliticul lumii”. Într-o altă lucrare de specialitate, acesta menționa că nu este exclus ca în peștera Ciocoarei să existe ocru cu o vechime de peste 80.000 de ani.
 
pestera-cioarei-2-obiective-turistice-romania-rurala-1024x768Interesante sunt și informațiile privind cultura și viața spirituală a locuitorilor de odinioară ai peșterii. Mai mult, aceștia erau preocupați de realizarea tatuajelor corporale și faciale, folosind ocru în acest sens. “Aşa cum afirma şi profesorul Marin Cârciumaru, Peştera Cioarei este una dintre aşezările cele mai importante pentru paleoliticul din România, care oferă cel mai vechi Musterian depistat până acum în ţara noastră, cu o viaţă spirituală reflectată prin tatuajul corporal şi facial, precum şi prezenţa cultului craniului ursului de peşteră. Din peştera Cioarei s-a recoltat cea mai mare colecţie de utilaj litic (n.r.- obiecte realizate prin cioplirea pietrei) pentru o aşezare de peşteră, cu o varietate de piese de podoabă şi de artă, elemente ale vieţii spirituale care dominau comunităţile respective.
 
Explorări şi cercetări ştiinţifice derulate mai bine de trei decenii au determinat că habitatul din Peştera Cioarei este cel mai vechi din ţară având totodată şi cea mai bogată aglomerare de materiale litice localizate într-o peşteră tot în acel perimetru semnalându-se interesante mărturii ale artei paleolitice din ţara noastră.
 
Peştera Cioarei ne aminteşte în a sa lucrare „Paleomediul, cronologia şi activităţile umane în paleolitic” autorul Marin Cârciumaru, a fost modelată într-un pinten de calcar de vârstă barremian- apţian din apropierea satului Boroşteni, comuna Peştişani a judeţului Gorj.
 
„Geografic, este amplasată la circa 350 metri altitudine absolută şi 30 de metri altitudine relativă faţă de pârâul Bistricioara, afluent al Bistriţei. Din punct de vedere al suprafeţei are 27 de metri lungime, şapte metri lăţime, ocupând o suprafaţă de 85 metri. Prin poziţionarea sa geografică, peştera a oferit omului paleolitic un cadru natural extrem de prielnic pentru exploatarea resurselor prin vânătoare, ca urmare a pendulării animalelor între munte şi depresiunea care se deschide generos la ieşirea apelor din zona montană. Vastitatea petrografică (n.r. – ramură a geologiei care se ocupă cu studiul rocilor din punctul de vedere al compoziţiei lor mineralogice şi chimice, al formării lor, al transformărilor pe care le suferă, al răspândirii lor în scoarţa Pământului) din albia Bistricioarei a fost un alt element favorabil pentru instalarea Omului de Neanderthal în peştera Cioarei ulterior şi a lui Homo sapiens sapiens, atras în special de elementele strategice şi microclimatice ale peşterii: orientarea sud-vestica a intrării, absenţa curenţilor, lipsa umidităţii, dimensiuni reduse“, ne explică Dumitru Hortopan, director al Muzeului Judeţean Gorj
 
Prin poziţionarea sa geografică, peştera a oferit omului paleolitic un cadru natural extrem de prielnic pentru exploatarea resurselor prin vânatoare, ca urmare a pendulării animalelor între munte şi depresiunea care se deschide generos la ieşirea apelor din zona montană.
„Debutul cercetării arheologice este marcat în anul 1955 de către C.S. Nicolaescu Plopşor şi C.N. Mateescu, când s-a efectuat o secţiune săpându-se până la adăncimea de patru metri. Investigaţiile au fost relevate în anul 1973 de către Marin Carciumaru, care a stabilit, în urma analizelor făcute pe polen cel mai vechi Musterian din Romania. Aceste cercetări promiţătoare au determinat desfăşurarea, din anul 1979, a unor săpături arheologice sistematice care au fost monitorizate cu intermitenţe tot de către Marin Cârciumaru. În anii ’90 ai secolului al XX-lea, cercetările de la Peştera Cioarei s-au efectuat în cadrul unei echipe interdisciplinare româno-belgiano-franceze. Astfel, cercetările complexe derulate în acest interval temporal au surprins că habitatul paleolitic din Peştera Cioarei este cel mai vechi din ţară cu o situaţie stratigrafică clară, cu cea mai bogată colecţie de utilaj litic (n.r. utilaje realizate prin cioplirea pietrei) dintr-o aşezare de peşteră şi cu interesante mărturii de artă paleolitică din ţara noastră. Tipurile petrografice depistate macroscopic in stratele de la peştera Cioarei utilizate la manufacturarea utilajului litic au fost: granitele, calcarele, cuartolitele, bazaltele, riolitele, gresiile, care au fost procurate din apropierea locuirii paleolitice”, a specificat Dumitru Hortopan.
UNA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE ASEZARI DIN PALEOLITIC
 
Peştera_Cioarei,_sat_Boroşteni-Peştişani-img06822Oamenii care au trăit în Peştera Cioarei aveau o cultură aparte. aveau un cult pentru craniul ursului de peşteră şi se tatuau. „Aşa cum afirma şi profesorul Marin Cârciumaru, Peştera Cioarei este una dintre aşezările cele mai importante pentru paleoliticul din România, care oferă cel mai vechi Musterian depistat până acum în ţara noastră, cu o viaţă spirituală reflectată prin tatuajul corporal şi facial, precum şi prezenţa cultului craniului ursului de peşteră. Din peştera Cioarei s-a recoltat cea mai mare colecţie de utilaj litic pentru o aşezare de peşteră, cu o varietate de piese de podoabă şi de artă, elemente ale vieţii spirituale care dominau comunităţile respective“, mai precizează Dumitru Hortopan.
 
Peştera Cioarei a dat denumirea unei perioade istorice, cunoscută sub numele „Interglaciarul Boroşteni“, care se caracterizează printr-o perioadă majoră de încălzire, echivalentă cu ultimul interglaciar al Pleistocenului
IN PESTERA CIOAREI AU TRAIT STRAMOSUL URRSULUI, RINOCERUL SI MISTRETUL
În peştera Cioarei au trăit mai multe specii de animale, unele dintre ele dispărute cu mult timp în urmă
„Din punct de vedere paleontolitic, analizele faunistice au reliefat existenta ursului de peşteră, cevidelor, rinocerului, mistreţului, rozătoarelor, păsărilor şi gasteropodelor. Analizele paleontolitice efectuate pe eşantioanele din peştera Cioarei dovedesc prezenţa pădurilor de conifere şi foioase“, explică Dumitru Hortopan, doctor în istorie.
 
De asemenea, potrivit lui Dumitru Hortopan, analizele de laborator au rezultat faptul ca, peştera a fost locuită în urmă cu peste 50.000 de ani, iar oamenii ce au trăit aici au avut o solidă cultură şi o viaţă spirituală pe masură.
 
PESTERA CIOAREI„Studiul materiei prime indică o aprovizionare, în primul rând locală, fără îndoilă din pârâul cel mai apropiat, Bisticioara. Astfel, omul paleolitic din peştera Cioarei şi-a confecţionat aşchii, lame, lamele, racloare sau găleţi. Alte categorii materiale prezente sunt recipientele de ocru, piese de podoabă – pandantive, mărgele – din os sau rocă. Cronologia absolută a locuirii paleolitice din Peştera Cioarei, bazată pe datări 14C la prestigiosul laborator din Groningen, depăşeşte la unele mostre 50.000 de ani“, arată Dumitru Hortopan într-o lucrare de specialitate“, mai arată Dumitru Hortopan.
Surse informative:
  1. http://dezvaluitorul.ro/category/actualitate/
  2. http://www.gorjeanul.ro/
  3. http://adevarul.ro/
  4. http://www.gorj-domino.ro/
  5. http://www.vatra-daciei.ro/
If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.
Facebooktwittergoogle_pluslinkedinrssyoutubeby feather
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Alpha Carpatica (DAC)

Despre Departamentul Alpha Carpatica (DAC)