Primele civilizatii europene (preistorie) – Hotarul DACIEI VECHI (orogeneza))

Preistoria este cea mai veche şi mai îndelungata epoca din istoria omenirii. Incepe cu apariţia omului pe Pamant .. si se incheie odată cu inventarea scrierii şi formarea celor mai vechi state (cca 3200-3000 i.Hr.); Preistoria se imparte in două perioade istorice: Epoca Pietrei şi Epoca Metalelor.

DSC05021

Locuinte preistorice descoperite in Masivul Bucegi – Caldarea glaciara Tiganesti. Aici (1900 m altitudine) s-au descoperit si incontestabile forme de viata marine, vechimea acestora osciland intre 241 – 235 mil de ani (fosile marine pietrificate)

Timp de sute de mii de ani, oamenii preistorici au trait în adaposturi naturale (grote, pesteri, etc) ocupandu-se cu vanatoarea, culesul şi pescuitul. Acestia formau mici comunitaţi, aflate mereu în cautarea unor locuri prielnice supravieţuirii. Descoperirea obtinerii focului (acum circa 1,4 milioane de ani) a reprezentat un moment esenţial în evolutia omului.

Imediat dupa perioada ultimei glaciatiuni, la safrsitul Cuaternarului (Holocen), ce a cuprins un interval de timp foarte scurt (circa 10 000 ani), si care s-a derulat de la retragerea ultimului gheţar – pana astazi, oamenii au inceput sa evolueze cu adevarat. Datorita apariției zonelor actuale de climat, de floră și de faună și prin tranzitia omului de la industria pietrei cioplite la industria pietrei slefuite și apoi la unelte mai evoluate, oamenii preistorici au conturat o tranzitie ascendenta. In jurul anului 10.000 i.Hr., ca urmare a incalzirii climei, modul de viata al oamenilor s-a schimbat, acestia devenind sedentari. Au aparut astfel comunităţi stabile, ce au format sate, apoi orase. Uneltele au devenind mult mai variate, Oamenii au invaţat sa slefuiasca piatra, apoi cu timpul, sa obţtna vase din ceramica; sa prelucreze fibrele naturale (lana, inul, canepa, bumbacul); să cultive plante; sa domesticească animale, s.a.m.d …
DSC05038

Masivul Bucegi (1.900m altitudine) Locuinta preistorica – doua nivele

Teritoriul de astăzi al României a fost locuit din cele mai vechi timpuri (perioada glaciatiunilor). Pe baza datelor de care dispun, specialiștii apreciază că primele manifestări de viață omenească pe teritoriul României datează de acum aproximativ 1 500 000 de ani. Epoca pietrei este bine reprezentată în descoperiri arheologice pe tot cuprinsul țării. Se cuvine menționată ceramica din aria culturii eneolitice Cucuteni, care a constituit apogeul civilizației înainte de venirea triburilor indo-europene. Peste triburile de agricultori sedentari de la sfârșitul eneoliticului, au venit triburi de păstori din stepele nord-pontice, care sunt presupuse neamuri indo-europene…

 
La Bugiulesti, în valea Oltețului, au fost descoperite resturi osteologice a 20 de specii de animale, ce datează de 1, 800 000- 1 400 000 de ani, atestând cea mai veche intervenție umană pe teritoriul actual al României, găsindu-se pe oase urme de zdrobire. Pe valea Dârjovului, valea Dâmbovnicului, Ricipeni, Valea Lupului au fost descoperite unelte primitive, precum bolovani ciopliți din silex, răzuitoare, așchii, străpungătoare, atestând culturi arheologice. Numai la Ricipeni au fost identificate 16 niveluri de locuire. Toporul din piatră cu două fețe este considerat una dintre uneltele cele mai reprezentative ale Paleoliticului inferior românesc. Pe râul Prut sunt găsite numeroase unelte din silex. La Mitoc și la Ciutulești, pe malul râului Răuț, au fost descoperite primele vetre de foc.În peștera Climente II-Dubova a fost găsit un sanctuar în care era depus un schelet uman, în poziție chircită și acoperit cu strat de ocru roșu…
 
DSC05954

Locuinta preistorica – Cuaternar

De asemenea, Cultura musteriană este atestată în întregul teritoriu al României actuale. Au fost descoperite numeroase unelte din creme și din cuarțit în așezări din peșteri sau terase. De asemenea, erau utilizate și unelte din os. La Ohabă Ponor s-au descoperit urme osteologice fosile ale omului. S-au găsit complexe de locuire și adăposturi-paravan, în formă de arc, pentru protecția împotriva vânturilor, de 2 metri înălțime, ridicate din oase lungi și crengi, acoperite cu piei de animale și sprijinite, la baza, cu pietre. În interior au fost descoperite și vetre de foc, ca cele din Molodova și Chetrosu. Iata ce ne spune incontestabilul Guido A.Mansuelli in Opera sa – “Civilizaţiile Europei vechi”- 1978:

”Pe timpul ultimei glaciaţiuni, Wűrm, nu se cunosc decât două centre de locuire umană, unul în vest, în aria Pirineilor (plus Grimaldi) şi altul în est, în aria Carpaţilor romanesti. Splendidele civilizaţii vestice din Pirinei, ca şi cea din Grimaldi (vestul Italiei), au dispărut, fără urmă, acum aproximativ 11.000 de ani. Această zonă a fost repopulată dinspre gurile Dunării (acolo unde clima a fost mult mai blandă) abia 4-5 mii de ani mai târziu, astfel că, apare logic, ca şi limba din Carpaţii romanesti să fi urmat aceeaşi cale. Nu a existat nimeni altcineva, în spaţiul Dunării de Jos, decât triburile geto-dacilor, neamul românesc, până acum 3900 de ani, când se presupune că ar fi “venit” grecii, astfel că e firesc ca “româna primară” să fie prima limbă a Europei”

Asadar cine a civilizat Europa? William Schiller, arheolog american, explica negru pe alb in Readers Digest:”Civilizatia s-a nascut acolo unde traieste astazi poporul ruman, raspandindu-se apoi spre rasarit si spre apus!”

7felina_cuciulat_6-romania-natura

Felina din Pestera Caciulat. Fotografia este realizata de Clubul de Speologie EMIL RACOVITA – Buvuresti

După dispariția lui homo neanderthalensis, homo sapiens fossilis devine specia predominantă. Culturile aurignaciene sunt dominante, urmate de culturile gravettiene orientale, fiind găsite urme în peșterile Cioclovina și Liliecilor sau terase din Boinești și Dârțu-Ceahlău. Au apărut și primele manifestări artistice, singură peștera cu pereți pictați fiind cea de la Cuciulat, pe valea Someșului, pe unul dintre pereți fiind reprezentate un cal și o felină. Au fost descoperite și podoabe-scoici marine, dinți de animale sălbatice, amulete din piatră și os găsite la Lapoș, Mitoc, Brînzeni, grota Duruitoarea Veche din Duruitoarea și Cosăuți, ce reprezintă mărturii ale unor credințe religioase. La Anina, în Peștera cu Oase, a fost descoperite cele mai vechi oseminte umane din specia homo sapiens sapiens din Europa, Ion de la Anina, ale căror resturi de mandibulă datează de 42.000 de ani…

Tot pe hotarul DACIEI VECHI au fost descoperite microlite-unelte de mici dimensiuni, confecționate din silex, cuarț , cuarțit și os din corn. Vechile sulițe au fost înlocuite cu arcul și săgeata treptat. Apar cete de vânători din 20-30 de persoane. Este atestată domesticirea animalelor. Primele așezări mezolitice atestate se găsesc la Erbiceni din Iași, Riciceni-Izvor, Cremenea din Covasna, Buesti-Dealul Taberei, Băneasa I și II, Bălăbănești Spinoasă din Iași, Mihail Kogălniceanu din Iași, Ghireni din Botoșani, Lapos din Buzău, Soroca din Moldova. În Mezolitic sunt prezente două culturi: tardenosiana și Schela Cladovei. Au fost descoperite complexe de locuit, obiecte litice, vetre, simple sau amenajate, resturi de fauna. Cele mai multe unelte erau realizate prin tehnici de cioplire rudimentară. La Schela Cladovei au fost identificate câteva fragmente osoase ale unui craniu și o mandibulă, și două fragmente de omoplat, ce aparținuseră unui individ de 50 de ani, ce a murit violent. Numeroase descoperiri de schelete poartă amprente unor săgeți din os sau din silex și cranii ce prezintă traume majore…
5cal_cuciulat_4-romania-natura

Calul din pestera Caciulat; fotografia este realizata de Clubul de Speologie EMIL RACOVITA – Bucuresti

Tot atat, in intervalul Cuaternarului a avut loc ultimul proces major manifestat de natura (vezi orogeneza alpina), cand s-a produs cutarea geosinclinalelor din partea sudică a Europei, dublată de incalecarea sedimentelor si formarea panzelor de sariaj. Mentionam ca, Geosinclinalul alplino-carpatic s-a format in urma unei evidente coleziuni de proportii, care a implicat doua forme uriase de sedimente rigide: structurile hercinice (situate la nord) si, desigur, unitatile africane (situate la sud).

Aceste procese complexe existente au generat ”nasterea” lantului muntos alpino-carpato-himalayan, care se extinde de la Oceanul Atlantic pana la Oceanul Pacific, tot atunci formandu-se, desigur, si structurile piramidale din Carpati, insa si controversatele tuneluri care ”emit” necontenit o diversificata paleta de supoziti. Ultima faza geologica de formare a Carpatilor din Istoria Globului Pamantesc (vezi Orogeneza Alpina), a condus la un proces de ridicare (1.000 m) simultana cu Alpii si nu numai. Aceasta a avut loc in perioada cretacica, iar faza cea mai accentuata de ”incretire” cu ridicarea muntilor actuali a avut loc in periada tarzie a Miocernului, cuprinsa intre 100 si 150 de milioane de ani. Glaciatiunile din Pleistocen au influentat foarte mult formele muntilor, forme ce se pastreaza si in prezent. Prin aceste procese geologice s-au format Muntii: Pirinei, Atlas, Muntii de pe insulele Baleare, Muntii Carpati, Apenini, Rodopi, Caucaz, Himalaya, Muntii din Anatolia, Hindukush si multi altii.

DSC05916

Fosila pietrificata de Amonit cu o vechime de aproximativ 240 milioane de ani. Specia a disparut odata cu dinozaurii, acum 65-60 milioane de ani …

Desigur, au fost evidentiate si mici glaciaţiuni, insa mult mai tarziu, percepute de oamenii obişnuiţi, chiar dacă nu au fost de mare amploare. Pretutindeni (Lantul Carpatic) am fost întăriţi în incredintarile noastre, în mod direct, cam până în jurul anului 500 d.Ch. de către Moşii popoarelor (Zeii), conducătorii spirituali înălţaţi ai societăţilor umane, ce au fost în mijlocul lumii, consolidand credinţele oamenilor în intuiţiile lor, învăţându-i şi canalizandu-i în utilizarea experienţei lor în condiţiile pământene.

După această data, ”Mosii” s-au retras treptat in tihna vesnica, lăsând popoarele să-şi cunoască singuri încrederea sau lipsa de încredere în forţele proprii, după caz, având grijă în general să estompeze efectele vibraţiilor activităţilor lor curente. Cu toţii avem învăţăturile din trecut ale Zeilor (Moşilor) şi experienţa proprie, cu care trăim destinele noastre. Şi vom trăi în acest mod, fără conducerea lor directă, până când ne vor reveni puterile de altădată şi vom conştientiza până unde am ajuns prin forţele noastre proprii în evoluţiile noastre cu grad înalt de dificultate. În acest fel vom şti şi cum ne-am croit vieţile, insa şi cum am fi putut face totul mai calm, mai înţelegător, mai iubitor, iar totul va fi bază de învăţătură în continuare pentru viitoarea noastra înălţare spirituala ..
Studii: Stiinta si studiul glaciatiunilor, Culegeri stiintifice – D.J. Hays şi A.W. Berggren, Lucrari stiintifice Geografia Cuaternarului, Lucrari stiintifice – Preistoria Romaniei, Munca de teren (Expeditii stiintifice: 2012, 2013, 2015 si 2016).
If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.
Departamentul Alpha Carpatica (DAC)

Despre Departamentul Alpha Carpatica (DAC)