Primele computere create de un român. Inovatiile apartin lui Victor Toma si echipa sa

La 13 februarie 1965 au fost date în folosinţă la Institutul de fizică atomică maşinile electronice de calcul „CET–500”.

Victor Toma s-a născut la 14 aprilie 1922, în Leova, jud.Cahul și avea să devină cel care va fi numit „tatăl” calculatoarelor din țările socialiste din Europa. In 1955, Victor Toma a combinat 1.500 de tuburi electronice si a realizat computerul CIFA-1, care avea dimensiunea a trei sifoniere, lipite. Gheorghiu Dej l-a felicitat, apoi a fost medaliat de Nicolae Ceausescu si de Ion Iliescu, iar Academia Romana l-a facut membru de onoare.

In perioada 1995-2006, senatorii au votat electronic pe ultima inventie a actualului octogenar, care si-a incheiat astfel cariera de peste jumatate de secol.

Oficial, Victor Toma este tatal calculatoarelor din tarile socialiste din Europa, mai putin URSS. Dupa patru ani de lucru, in 1955, refugiatul din Basarabia a dat lovitura la Bucuresti cu primul calculator. A urmat o serie de inventii pana in 1995.

Refugiatul care a cucerit lumea

Nascut in Basarabia, Victor Toma este un refugiat care a reusit sa impresioneze lumea printr-o inteligenta sclipitoare si o perseverenta fanatica. Ajuns in Capitala Romaniei la inceputul anilor ‘40, Toma s-a inscris la Universitatea Tehnica, Sectia de radio-comunicatii, pe care a absolvit-o in 1945. A lucrat ca asistent din 1946 pana in ’48, apoi a muncit timp de doi ani pentru concernul Tesla din Praga. Din colturile laboratorului de cercetari, Victor Toma a scos de urechi prima inventie: releu electronic discriminator de tensiune. Inventia a fost brevetata in Cehoslovacia si chiar recompensata financiar, dar a fost retinuta de Ministerul Apararii pentru ca nu era destinata publicului larg. Atunci a aflat basarabeanul ca a lucrat doi ani la un proiect militar secret.

S-a intors in tara in 1950, a inceput activitatea la Institutul de Fizica Atomica (IFA) din Bucuresti – Magurele, iar peste cinci ani a primit un nou brevet. Inginerul a reusit sa puna pe picioare un nou „copil”: instalatia de laborator pentru masuratori de radio-activitate, folosit de IFA pentru productia de contori Geiger-Müller. Atunci a fost nominalizat pentru prima oara la Premiul de Stat. Nu a primit insa nici un ban. Doar felicitari.

 

„Monstrul” numarul 1: calculatorul electronic numeric

 

Anul 1955 a insemnat pentru Victor Toma inceputul unei cariere de succes de jumatate de secol. In acel an a avut doua mari realizari. In primul rand, Toma a inventat dispozitivul de pornire-oprire pentru cronometre electronice, inovatie folosita in productie la Electroaparataj si in pirotehnie la uzinele Mija si Zarnesti. Acest al treilea brevet nu a mai insemnat doar strangeri de mana din partea oficialilor, ci si un premiu de 25.000 de lei din partea Academiei Romane.

Dupa patru ani de cercetari si munca de Sisif, Victor Toma a reusit sa intre in istorie: a adus pe lume primul calculator electronic numeric din tarile socialiste din Europa, mai putin URSS. Numit CIFA-1, computerul avea cateva sute de kilograme, arata ca trei sifoniere sudate si le dadea emotii comunistilor cu cele 1.500 de tuburi electronice. „Monstrul” a fost prezentat la Dresda, apoi in 1957 a fost pus in functiune. Au ramas cateva fotografii din toata maretia tehnica. si acestea sunt atat de vechi incat crezi ca o sa-ti dispara imaginea ca intr-un truc magic. Mormanul de fier nu a fost postat intr-un muzeu sau macar pastrat intr-un depozit, ci a fost aruncat la gunoi pur si simplu. Minunea i-a impresionat pe comunisti, iar fostul presedinte al Consiliului de Ministri, Gheorghe Gheorghiu Dej, l-a felicitat personal. Mai mult, Prezidiul Marii Adunari Nationale i-a acordat lui Toma Ordinul Muncii, brevet datat 1957, cu mentiunea: „cu ocazia celei de-a zecea aniversari a proclamarii Republicii Populare Romane”. Nicolae Ceausescu, presedintele Republicii Socialiste Romania, nu l-a uitat, ci i-a inmanat medalii si alte premii. Inginerul basarabean nu s-a lasat pe tanjala, ci a continuat sa-si vada de cercetare si a adus „fratiori” pentru primul computer: CIFA-2 si CIFA-3. Ultima lucrare a dotat Centrul de Calcul al Universitatii din Bucuresti.

Escapada din Bulgaria si intoarcerea

 

Dupa succesele lui Victor Toma, specialistul a inceput sa fie tatonat pentru schimburi de experienta, de fapt pentru exploatarea inovatiilor sale. In timp ce est-europenii il cautau ca leacul pentru boala, cercetatorul si-a mai adaugat ca trofeu inca un brevet. De data asta, Toma a inventat dispozitivul de generare controlata a impulsurilor (1961), folosit in aplicatii in calculatoare si sisteme electronice numerice. Institutul l-a premiat imediat cu 6.000 de lei, pe langa felicitarile tovarasilor de odinioara. In 1962-1963, IFA l-a lasat totusi sa zburde spre o „escapada” mijlocita de Academia Romana si Academia de stiinte Bulgara. Intr-un an de zile, Toma a reusit sa-i coordoneze pe bulgari spre un nou computer: VITOSHA, o varianta straina a CIFA-3. Peste doar un an, creierul de la IFA a largit familia computerelor sale cu CIFA-4 si CET-500, calculatorul numeric cu tranzistori de memorie din ferite. Toma deja sarise de etapa tuburilor electronice, iar lumea nu s-a mirat cand, in 1967, a iesit pe piata cu CET-501.

Pana la ultima opera electronica, Victor Toma a reusit sa obtina inca doua brevete. In 1965, cercetatorul a realizat un „Registru acumulator de tip paralel”, cu aplicatie la calculatoarele CIFA si CET, si „Comanda si selectia adreselor intr-o memorie cu ferite”, inovatie pentru computerele electronice CET-500 si 501. Pe langa hartiile de confirmare, IFA a scos din buzunar doua premii de 2.000 de lei fiecare.

Valoarea unei opere: un parc de masini

 

Fara sa aiba cea mai vaga idee cati bani ar fi castigat in alta tara cu inventiile sale, Victor Toma povestea despre toata cariera in cuvinte simple, dar putine. Nu l-au interesat banii, ci doar sa realizeze ceva, sa lase ceva in urma, iar singurele sale odrasle au fost calculatoarele si inventiile. Toma s-a multumit cu premiile, mici sau mari, pentru ca oricum nu le considera importante. Singura sa extravaganta a fost o masina, care parea „mai mare din interior”, dupa cum spunea amicul sau Grigore Moisil. Autoturismul a fost luat in rate, chiar daca un singur calculator realizat de Toma i-ar fi asigurat un miniparc de masini. Calculatorul CIFA-500 era evaluat la 850.000 de lei, iar o ora de lucru la acel „monstru” costa intre 600 si 800 de lei, in timp ce un salariu mediu bun era 2.000 de lei. Calculatorul lui Victor Toma ajuta la solutionarea problemelor in care erau multe calcule, iar imbunatatirea lor a scos timpii morti. Operatia era simpla: datele si programele erau introduse pe benzi de hartie perforata si citite cu o viteza de pana la 500 de caractere pe secunda.

 

„Profesorul” de generatii

 

Cu toate ca nu a fost niciodata profesor, doctorul inginer Victor Toma era asemuit cu meseria pentru ca a format generatii de ingineri, matematicieni si programatori. Nu s-a impaunat vreodata cu aceste „amanunte”, iar fostii colegi il stiau cum venea tacut, intra in laborator, cu o mana se dezbraca de haina de strada, iar cu cealalta intra in halat. In restul zilei, statea aplecat asupra butoanelor si mesterea fara oprire. Asa a mai punctat un brevet in panoplia cu trofee: sistemul de introducere a datelor pe discuri flexibile. Este penultima sa inventie si a fost recompensata financiar de noul sau loc de munca, Institutul de Tehnica de Calcul (ITC), cu 15.000 de lei, in 1978. La ITC Toma a ajuns in 1968, iar aici a ocupat diferite pozitii, de la sef de laborator la sef de sectie, apoi director adjunct stiintific. Parea dur, iar sotia lui Dumitru Tinu, angajata la institut, plangea frecvent din cauza lui. Nu-i spunea decat: „Ati intarziat iar cu introducerea datelor, doamna”. Actualul director al ITC, Grigore Popescu, sustine ca-i vine si acum sa ia pozitia de drepti cand isi aminteste de o zi in care a intarziat la birou. „Ati lucrat admirabil, domnule Popescu. Toata ziua, dar nu ati fost aici”, a punctat Victor Toma, fara sa mai adauge nimic sau sa aplice sanctiuni cuiva. Era de-ajuns sa observe ca este ceva in neregula. Toata lumea stia ca este „tatal” primului calculator si ca nu vine la birou sa doarma. De fapt, inventatorul nu a vrut sa renunte niciodata la munca. In 1995, la 70 de ani, a inventat „echipamentul pentru vot electronic”, inovatie folosita de Senatul Romaniei pana anul trecut. Aflat in functia de presedinte, Ion Iliescu nu a uitat cine este „taticul” si, in 2003, i-a conferit Ordinul National Steaua Romaniei in grad de cavaler.

 

Din Romania In America via Japonia

 

Singurul rasfat al „profesorului” Victor Toma a fost sa faca un ocol al lumii. Comunistii au investit sume colosale in tehnica de calcul, iar el era specialistul numarul 1. Asa a ajuns refugiatul basarabean sa traverseze oceanul pentru a ajunge in America, apoi a trecut prin Japonia, a revenit in Europa, dar a facut doua opriri spre casa: Anglia si Franta. „Trebuia sa stabilesc ce licenta cumparam pentru calculatoarele de import. Am vrut sa iau IBM, dar Ceausescu avea o relatie speciala cu De Gaulle si pana la urma am colindat degeaba. Ne-am pricopsit cu o licenta care era in lucru. Am avut numai probleme”, a declarat ulterior inginerul. Pentru el, a fost oricum o aventura de fiecare data. Nu a fost membru de partid, iar toti din delegatie il luau peste hotare pe garantia lor.

 

„Este o minune”

 

Dupa ce a muncit pe „monstri” de sute de kilograme, inventatorul privea evolutia calculatoarelor ca pe o minune. Nu a lucrat niciodata pe un laptop, cu toate ca avea unul acasa. Il folosea sotia, iar el a verificat starea prezentului cu un calculator din genul celor cu discheta cat o revista de bucate. „La inceput era o vorba: energia atomica si calculatoarele vor domina lumea. Vorba a fost schimbata in timp: calculatoarele si energia atomica vor domina lumea. Iar acum avem si internetul”, au fost ultimile cuvinte spuse unui jurnalist de Victor Toma, geniul născut în Leova și care s-a stins din viață în București, la 26 noiembrie 2008.

La 13 februarie 1965 au fost date în folosinţă la Institutul de fizică atomică maşinile electronice de calcul „CET–500”.

CET 500 este un calculator românesc realizat la Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti în 1964 de ilustrul inginer Victor Toma, refugiat din Basarabia la începutul anilor 1940.

Acesta a realizat primele calculatoare electronice din Romănia din generaţia I-a, pe bază de tuburi electronice şi  cilindru magnetic de memorie, şi din generaţia II-a , tranzistorizate şi cu memorie operativă pe ferite.

Proiectul logic al calculatorului  CIFA-1 Calculatorul Institutului de Fizică (ulterior Fizică atomică) al Academiei a fost prezentat la Simpozionul internaţional de la Dresda (1955) şi, echipat cu 1500 de tuburi electronice, a fost pus în funcţiune în anul 1957. A fost considerat primul calculator electronic realizat în ţările socialiste.

Au urmat: CIFA-2 cu 800 de tuburi electronice(1959), CIFA-3 pentru Centrul de calcul al Universităţii din Bucureşti(1961), CIFA-4 (1962).

În perioada 1962-1963, pe baza Acordului cultural dintre Academia Romănă şi Academia Bulgară de Stiinţe, a fost construit la Sofia un calculator similar cu CIFA-3, denumit VITOSHA, cu documentaţia şi cu asistenţa tehnică a lui Victor Toma şi a echipei sale. A fost prezentat la Expoziţia naţională bulgară din Moscova (1963) drept primul calculator electronic numeric realizat în Bulgaria.

Din generaţia II-a a făcut parte Calculatorul Electronic Tranzistorizat CET-500, primul de acest gen realizat în ţară (1964). A fost fabricat în regim de microproducţie, fiind utilizat pentru obiective industriale. Conţine circa 2700 tranzistoare şi 1900 diode semiconductoare, memorie internă pe ferite (capacitate: 1 K cuvânt × 37 biţi), iar ca echipamente periferice: lector de bandă perforată (100 caractere/s), maşină de scris (8 caractere/s) şi imprimantă (5 linii × 160 caractere/s). Viteza de lucru este de 5 k instrucţiuni/s, numărul de instrucţiuni e de 32, lungimea cuvântului — 37 biţi, iar modul de prelucrare al cuvântului este paralel.

A fost prezentat publicului la Tîrgul Internaţional Bucureşti (1964). A urmat CET-501 cu performanţe superioare în privinţa vitezei, a capacităţii memoriei operative, a setului de instrucţiuni şi a echipamentelor periferice folosite (1966). Un al 2-lea exemplar a fost destinat Combinatului Metalurgic Hunedoara.

Toate calculatoarele electronice  realizate la Institutul de fizica atomică au fost efectiv folosite pentru rezolvarea unui mare număr de probleme tehnico-ştiinţifice prezentate atît de  IFA  cît şi de alţi beneficiari.

 

Surse imformationale: http://www.descopera.ro, http://www.identitatea.ro, https://www.leova.info

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.
Departamentul Alpha Carpatica (DAC)

Despre Departamentul Alpha Carpatica (DAC)