Singidava, cetatea dacica care apara Valea Muresului de invadatori

Singidava este o cetate dacică de pământ situată pe culoarul Mureșului, în orașul Cugir județul Alba. Cetatea a fost menţionată de Claudiu Ptolomeu (90-168), în „Îndreptarul geografic“, ca unul dintre „cele mai strălucite oraşe din Dacia“
SINGIDAVA se situează la 48 gr. longitudine şi 46 gr. 20’ latitudine între Ziridava (Pecica) şi Apulum (Alba Iulia). Coordonatele pentru Apulum (49 gr. 15’ longitudine şi 46 gr. 40’ latitudine) rezultă că Singidava corespunde cu aşezarea dacică de la Cugir. Dealul Cetăţii, promontoriul ce domină oraşul de astăzi, are o excelentă poziţie strategică şi o bună fortificare naturală. Primii locuitori ai dealului “Cetate”, ale căror urme de locuire s-au descoperit numai pe pante, au fost purtătorii culturii Sighişoara-Wietenberg din perioada mijlocie şi târzie a epocii bronzului (sec. XVII-XIII a.Chr.). În aceeasi zona s-au găsit urme dacice de locuire (sfârşitul primei epoci a fierului -sec. V-VI a.Chr.), ceea ce dovedeşte că amenajarea platoului şi a teraselor s-a făcut mai târziu, adică în secolele III-II a.Chr.
În faza de apogeu a civilizaţiei dacice, începând de la sfârşitul secolului al II-lea, s-a definitivat amenajarea platoului superior şi a teraselor, iar vechiul val de apărare a fost înlocuit cu unul nou, mult mai puternic, întărit cu un masiv zid de piatră făcut din bolovani de râu uniţi cu pământ. Pentru amplasarea zidului s-a săpat în stâncă un pat de peste 3 metri, consolidarea făcându-se prin contraforţi din stânca păstrată.
În spatele noului val de pământ şi al zidurilor de piatră, pe platoul superior, au fost descoperite numeroase locuinţe aparţinând diferitelor perioade și un abundent material arheologic. În anul 1868 pe acest loc s-a descoperit un tezaur compus din câteva sute sau mii de monede de argint si numeroase elemente arheologice, precum obiecte din ceramică, podoabe si unelte.
De asemenea, a fost descoperit un mormânt “princiar” de incinerație ce apartine unui bărbat matur, tarabostes local, cu vârsta în jurul a 35 de ani (probabil conducătorul unui trib din zona văii Cugirului) al carui inventar contine, pe langa osmintele acestuia, alte trei grupuri de oase (osmintele unor cai).  Alaturi au fost descoperite un coif, o armură din zale, un scut, o sabie lungă, un pumnal și o lance, toate din fier; piese de podoabă din argint și aur și anexele din bronz ale unui car de luptă. Alături de resturile cinerare așezate în groapa sepulcrală s-a mai depus o situlă de bronz și o fructieră din lut nears. Mormântul a fost atribuit unui nobil războinic dac din sec. I î.e.n.
Mormântul a fost datat într-o perioadă anterioară Regatului lui Burebista, la începutul secolului I înainte de Christos. În aceeaşi necropolă a fost cercetat şi un al doilea “mormânt princiar”, nu la fel de bogat, dar conţinând două săbii, o cămaşă de zale din fier şi obiecte de argint.
Denumirea de ”Dealul Cetăţii” a fost transmisă din moşi-strămoşi, deloc întâmplător, de peste 2.000 de ani încoace. Perpetuarea denumirii n-a putut fi făcută decât de descendenţi ai acelora care ridicaseră vechea cetate dacică. În 106 după Christos, când cetatea a fost cucerită şi distrusă de romani, nu s-a mai constatat vreo locuire pe acest deal, iar ruinele au fost acoperite de pământ. Dar falnica cetate de odinioară n-a dispărut din amintirea urmaşilor, care au denumit dealul în continuare şi-l numesc şi astăzi “Cetate”.
referinte: https://alba24.ro, https://www.cugirinfo.ro, http://adevarul.ro
If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.
Departamentul Alpha Carpatica (DAC)

Despre Departamentul Alpha Carpatica (DAC)