Solstiţiul de iarnă la daci. Templele enigmatice din oraşul dacic Sarmizegetusa Regia atrag pasionaţi de astronomie

Facebooktwittergoogle_pluslinkedinrssyoutubeby feather
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Sarmizegetusa Regia se numără printre destinaţiile turistice atractive cu ocazia solstiţiului. În fiecare din ultimii ani începutul iernii astronomice a adus numeroşi vizitatori în aşezarea antică din Munţii Orăştiei, un loc sacru al dacilor şi un loc unde, potrivit istoricilor, strămoşii noştri făceau observaţii astronomice.

Momentul Solstiţiului de iarnă, care marchează începerea iernii astronomice, va fi miercuri, 21 decembrie, la ora 12:44. Fenomenul astronomic a adus, în ultimii ani, numeroşi turişti în Sarmizegetusa Regia din motive mai puţin obişnuite. Unii istorici consideră monumentele enigmatice din incinta sacră a aşezării din Munţii Orăştiei ca fiind locuri de unde strămoşii noştri făceau observaţii cereşti.

Scrierile unor autori din Antichitate vorbesc despre ştiinţa dacilor de a „citi” stelele. În urmă cu peste două milenii, marele preot Deceneu le-a insuflat geţilor astfel de preocupări, susţinea istoricul Iordanes.
„El i-a învăţat etica. i-a instruit în ştiinţele fizicii, făcîndu-i să trăiască conform legilor naturii; transcriind aceste legi, ele se păstrează până astăzi, sub numele de belagines; i-a învăţat logica, făcându-i superiori celorlalte popoare, în privinţa minţii; dîndu-le un exemplu practic i-a îndemnat să petreacă viaţa în fapte bune; demostrîndu-le teoria celor douăsprezece semne ale zodiacului, le-a arătat mersul planetelor şi toate secretele astronomice şi cum creşte şi scade orbita lunii şi cu cît globul de foc al soarelui întrece măsura globului pămîntesc şi le-a expus sub ce nume şi sub ce semne cele trei sute şi patruzeci şi şase de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit pînă la apus spre a se apropia sau depărta de polul ceresc”Iordanes, în Getica.

SOLSTITIUL DE IARNA era celebrat de vechii daci prin sacrificarea porcului, obicei care s-a pastrat pana in ziua de azi si este legat acum de sarbatoarea Craciunului. Dacii se situau prin acest ritual de partea luminii in lupta cu intunericul, in cea mai scurta zi din an.

Vechii daci, care aveau cunostinte avansate de astronomie, cunosteau cu precizie data solstitiului de iarna, o data foarte importanta in religia lor. Pentru ei, aceasta zi reprezenta lupta dintre lumina si intuneric, ziua in care divinitatea intunericului era cel mai aproape sa puna stapanire asupra luminii. Asa ca dacii contribuiau si ei la aceasta lupta, de partea luminii.

Dacii sacrificau porcul in ziua solstitiului de iarna pentru a veni in ajutorul soarelui si il hraneau cu carne spre intarire. Ziua incepea dupa aceea sa creasca si Craciunul devenea o sarbatoare a vietii si a luminii. Conform traditiei, pentru ca porcul sa fie mancat cu placere, toata lumea trebuie sa se veseleasca si sa cinsteasca cu vin in jurul acestuia.

Potrivit altor surse, multa vreme, nasterea lui Iisus era celebrata pe 6 ianuarie. Pentru a mai imputina numarul de sarbatori pagane dedicate Soarelui, Biserica a mutat aniversarea pe 25 decembrie. De asemenea, zeul invocat de daci, care invia odata cu venirea primaverii, s-a intalnit cu crestinismul, cu Iisus, care invie si El din morti, tot primavara. Astfel, cele doua mari evenimente astronomice, solstitiul de iarna si echinoctiul de primavara, au ramas cele mai importante sarbatori ale anului, prin suprapunere cu cele doua mari sarbatori crestine, Craciunul si Pastele. Acestea aveau de-acum aceleasi semnificatii: solstitiul de iarna – lumina triumfa si ziua invinge noaptea; echinoctiul de primavara – viata invinge moartea si natura reinvie.

Alţi istorici au considerat că monumentele din fostele temple şi sanctuare ale Sarmizegetusei Regia au avut şi rolul de a măsura zilele calendaristice. Ziua solstiţiului de iarnă, cea mai scurtă din an, are semnificaţii profunde în tradiţiile populare, în trecut fiind considerată începutul Anului Nou sau sărbătoarea arhaică a Crăciunului. Cei care vor să o celebreze în fosta capitală a Daciei o pot face, drumul spre Sarmizegetusa Regia fiind accesibil pe ultimii kilometri, deşi ninsorile au acoperit cetatea cu un strat consistent de zăpadă.
Explicaţia ştiinţifică a solstiţiului de iarnă, este oferită de reprezentanţii Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. „Ca în fiecare an, deşi iarna meteorologică soseşte încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstiţiului de iarnă . El este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecinţa mişcarii reale a Pământului în jurul Soarelui. După cum este cunoscut, axa polilor Pământului îşi păstrează (în primă aproximatie) direcţia fixă în spaţiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ faţă de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cereşti numit „ecliptică”, a carui înclinare faţă de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.
La momentul solstiţiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator, el efectuând mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor”, informează reprezentanţii Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
„La data solstiţiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est şi apune tot cu acelaşi unghi spre sud faţă de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. În consecinţă, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice. Momentul solstiţiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător”, informează Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”
If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.
Facebooktwittergoogle_pluslinkedinrssyoutubeby feather
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Alpha Carpatica (DAC)

Despre Departamentul Alpha Carpatica (DAC)