Structurile megalitice de pe crestele Arcului Carpatic Romanesc, adevarate dispozitive de emisie – receptie spirituala

Potrivit marturiilor izvoarelor literare antice, dacii au stat la baza tuturor proceselor care formează prezentul. Dupa cum bine stim – stramosii nostri erau inzestrati cu trasaturi si abilitati greu de egalat in acele vremuri, considerandu-se a fi cei mai intelepti dintre intelepti. “Strămoşii rumânilor au exercitat o influenţă puternică asupra întregii lumi antice, respectiv a vechii Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului şi chiar a Chinei” A. Kifisim

O ipoteza indrazneata emisa de cercetatorii straini si romani cu privire la structurile stancoase de pe crestele Arcului Carpatic Romanesc, aici incadram si numerosii megaliti, (gardienii patriei noastre) a fost aceea ca, structurile masive de pe creste functionau, in realitate, acum mii si mii de ani, ca niste dispozitive de emisie – receptie spirituala. Cu ajutorul acestora, Zeii de dincolo de Terra transmiteau mesajele catre preoti si discipolii  acestora, iar prin acest intermediu, informatiile ajungeau la oameni. Nu intamplator zonele sunt recunoscute majoritar ca fiind sacre din cele mai antice vremuri, iar pe varfurile muntilor exista urme ale unor temple vechi de cateva zeci de mii de ani.

Structurile megalitice  nu functionau ca aparate de radio celeste, ci ca statii de amplificare, cuantumurile energetice si spirituale care treceau prin ele fiind retrimise catre lumea larga. Informatiile celeste se repartizau in functie de reteaua informationala creata de Zei. Cum s-ar spune in prezent, megalitii indeplineau, pe vremuri, rolul satelitilor de comunicatie din zilele noastre, insa pe un cuantum de vibratie la care tehnologia actuala nu va ajunge niciodata …

TURNURILE GETICE

Turnurile de observare si aparare ridicate pe crestele abrupte ale Masivului Bucegi – Vf Scara (2422 m) vizibile – doar de pe creasta Varfului Bucsoiu (2492 m), precum si de pe saua si Valea glaciara Tiganesti – reprezinta unul dintre cele mai misterioase aspecte ale lumii antice.

DSC05148 (2)Cum au reusit stramosii nostri sa realizeze o astfel de constructie in conditiile in care in locul amintit, natura nu permite nici macar tranzitarea varfului, intrucat, acolo se poate ajunge numai pe carari (30- 40 cm) extrem de abrupte (vezi foto) si-ntr-o anumita perioada a anului (atunci cand gheata de pe stanci este topita) …

 Stramosii nostri isi scriau istoria pe propriul trup (tatuaje) si erau neinfricati in lupta corp la corp, dar si in sistemele militare defensive. Asadar, cum au reusit strabunii nostri sa ridice/transporte blocurile mari de piatră pe aceste varfuri stancoase greu accesibile? De fapt,  cum si-au ridicat strabunii nostri propriul munte ? Acest aspect poate rezona, desigur si-ntr-un alt context – Piramidele din Egipt sau constructiile gigantice de la Puma Punku si nu numai . Există totuşi o metodologie mai putin propavaduita in lumea stiintei, cunoscută de anumiti călugări tibetani ce folosesc pentru transportul greutatilor excesive puterea mintii sau forţa sunetului …

SFINXUL DIN DOBROGEA

Potrivit istoricilor români țara noastră este o țară a „coincidențelor” sau de împrumut. După ei aprope toate cuvintele sunt împrumutate de parcă denumirea țării noastre Dacia nu înseamnă De aicea (D’acia, popular). Când vine vorba de Sfincși, toți sunt „coincidențe” ale naturii de parcă aici nu a existat o civilizație străvechde care și-a lăsat moștenire aceste monumente megalitice

În nordul minunatei imparatii dobrogene, intre cei mai vechi munţi din ţara noastră, Măcin, ne intalnim cu zona unde acum cateva sute de milioane de ani paseau primii dinozauri, iar daca urmam traseul Culmea Pricopanului, unde putem admira formatiuni geologice spectaculoase vechi de peste 250 de milioane de ani, descoperim o adevarata creatie a naturii: Sfinxul Dobrogean

sfinxul-din-dobrogeaO piatră şlefuită de vânt şi de secole. Aşa a apărut Sfinxul Dobrogean: chipul unui bărbat îngândurat, cu riduri şi cu fruntea îndreptată spre pământ. Zici că-i chipul unui dobrogean pe care poverile l-au răpus. Sfinxul din Dobrogea nu este singurul punct de atracţie din Rezervaţia Naturală Munţii Măcin. Aici se găsesc roci vechi de sute de milioane de ani, mult mai vechi decât primii dinozauri pe Pământ. Indiferent pe ce traseu ai apuca ochii îţi vor fi vrăjiţi de peisaje aride, de stânci ranitice, de păduri mediteraneene, păduri de silvostepă unde creşte bujorul dobrogean, păduri de fagi, canioane săpate de cursurile de apă, poieni cu flori variate. Toate acestea se împletesc armonios şi fac din aceşti mirifici munţi un tablou unicat în Romania.
Rezervaţia Naturală Munţii Măcin vă propune nu mai puţin de nouă trasee turistice. Traseul Culmea Pricopanului, în lungime de şase kilometri, are următoarea rută: Măcin – Regia Tutunului – Vf. Sulucu Mare – Piatra Râioasă – Şaua Şerparu – Vf. Caramalău – Fântâna de Leac – Măcin. Mentinam ca: traseul Culmea Pricopanului poartă paşii vizitatorului printre formaţiuni geologice spectaculoase care au luat naştere acum 255 de milioane de ani. Masivul Pricopan constituie creasta cea mai spectaculoasă din aria parcului. Aici pot fi admirate uriaşe formaţiuni granitice, stânci semeţe şi panorame vaste. Doar aici poţi admira peisaje de gol alpin.
Printre stâncării golaşe întâlnim plante rare de importanţa internaţională precum: clopoţelul dobrogean, garofiţa pitică, merinana. Această creastă cu vegeraţie pitică şi stâncării este un bun habitat pentru reptile: ţestoasa dobrogeană, guşterul dobrogean, şarpele rău, dar şi pentru mamifere mici: dihorul pătat, jderul de piatră, dihorul de stepă.
sfinxul-din-dobrogeaCulmea Pricopanului este principalul punct de monitorizare a migraţiei păsărilor răpitoare ce ne traversează ţara. Traseul „Poveştile Măcinului“ se adresează tuturor categoriilor de turişti sau vizitatori fiind un traseu de dificultate medie. Traseul are punctul de plecare din localitatea Greci, intrându-se în parc pe Valea Racova, urcă pe Dealul cu Drum spre vârful Cartalu, pe care îl ocoleşte prin stânga, se continua spre vârful Călcata şi coboară pe Valea Carabalu în localitatea Greci.
În primul punct de pe traseu, reprezentanţii parcului naţional ţi-au pregătit căteva informaţii generale: o scurtă istorie a Dobrogei şi câteva date despre zona Măcinului şi peisajele uimitoare de aici. În acest punct te poţi odihni pe băncuţă, la umbra unui arbore răcoros, înainte de a porni mai departe.
La punctul doi poţi descoperi cum se poate adapta un arbore la condiţiile climatice puţin cam aspre ale Dobrogei: precipitaţii puţine, căldură mare, strat redus de sol. Şi totusi unii arbori reuşesc şi „pregătesc terenul” pentru alţii.
La punctul trei te aşteaptă o scurtă istorie a evoluţiei peisajului, într-un loc ce-ţi oferă o frumoasă panoramă. Daca este senin poţi vedea şi Dunărea în depărtare.
Parcurgând traseul la punctul patru vei afla câteva dintre secretele plantelor din Parcul Naţional Munţii Măcinului. Unele plante de pe aceste melaeguri sunt extrem de rare, altele se găsesc doar aici. Pentru a supravieţui în condiţii de ariditate fiecare plantă are mici secrete pentru adaptare. Aici vei descoperi o zonă specială în cadrul parcului: Rezervaţia Moroianu. Aici se găsesc specii de floră extrem de variate, unele foarte rare şi chiar câteva flori „venite” din îndepărtatul Caucaz, Iran sau Asia Mică.
La punctul şase te aşteaptă o întâlnire pe …hârtie, cu câteva specii de animale din Parcul Naţional Munţii Măcinului. Dacă ai ajuns deja la numărul şapte, vei afla ceea ce puţini ştiu: în Măcin se găsesc roci vechi de sute de milioane de ani, mult mai vechi decât primii dinozauri ce au trait pe Pământ.
SFINXUL DIN MUNTII CALIMANI
Munţii Călimani constituie bariera de stâncă între Ardeal şi Moldova. Este simbolul de piatră care uneşte patru judeţe – Harghita, Suceava, Mures şi Bistriţa. Potrivit atlaselor  geografice Masivul Calimani este cel mai înalt şi cel mai spectaculos munte din Carpaţii Orientali, însă, dincolo de flora şi fauna lor, unice în România, Calimanii ascund câteva mistere greu de explicat: „megaliţii”…
Într-o lucrare prezentată în cadrul celui de-al VI-lea Congres Internaţional de Dacologie KOGAION 2005, Michaela Al. Orescu scrie:
 
«Unii dintre munţii sacri ai spaţiului carpatic, pe culmile cărora au fost construite din cele mai vechi timpuri centre sacre pentru rugăciune, ritualuri religioase, locuri de pelerinaj ale pelasgilor răspândiţi în lume, locuri de sfat şi de adunare a reprezentaţilor religioşi ai numeroaselor triburi pelasgo-trace-getice şi locuri de sărbătoriri, au fost şi Munţii Călimani, care şi- au primit numele, ca şi Munţii Caraiman, de la “Cerus Manus”(“Cerus Magnus”).
 
calimani-sfinxul
Pe culmile munţilor Călimani au fost săpate în stâncă monumente megalitice, reprezentări ale divinităţilor (eroi civilizatori), reprezentări antropomorfe, dar şi zoomorfe, în ansamblul aproape circular (cromlech) al formaţiunii numite “12 Apostoli”, denumite astfel în accepţiunea ulterioară, creştină.
 
Dintre acestea, figura cea mai importantă este cea a “Moşului”, prevăzută cu trei feţe distincte ale chipului uman. Către poteca ce duce la Valea Haitii (satul Gura Haitii), în figura “Moşului” apare o faţă înaltă şi lată (cu acea “frunte înaltă a zeilor”), tradiţie perpetuată în marile civilizaţii antice, precum Egiptul, mai târziu Maya, ş.a.m.d.
 
Spre poteca ce vine dinspre Vârful Lucaciu, de la nord, apare un cap ceva mai redus, cu fruntea mai îngustă, mandibula mai alungită şi continuat cu o barbă ascuţită. O a treia faţă, înaltă şi îngustă, cu un coif pe cap, apare în faţa potecii dinspre Vârful Tămădău.
APROAPELE  MOSULUI
În apropierea “Moşului” apare o stâncă izolată, zveltă, reprezentând o figură cu părul buclat. Pe latura vestică a calderei, în sectorul Tămădău-Lucaciu, apar stânci cu aspect de turnuri sau piramide, asemenea unor piloni (“Podul de piatră”), stânci semeţe cu forme fantastice: ziduri de piatră, ciuperci, figuri de sfincşi grupaţi în jurul Vârfului Tihu, precum: “Cetatea Tămăului”, “Cezar”, “Dragonii” din “Pietrele Roşii”, grupul celor “Doisprezece apostoli”, cuprinzând: “Mareşalul”, “Moşul”, “Ramses II”, “Godzila” şi “Poarta Hârlei”, cu “Piciorul Hârlei” (o reprezentare a unui picior încălţat) şi grupul “Lucaciu”, cu “Guşterul”, “Cămila”, iar pe flancul sudic al Pietrosului se înalţă Vârful Tinu, cu figurarea megalitică denumită “Nefertiti”
 
Despre “Moşul din Călimani” – figura cea mai reprezentativă dintre sculpturile megalitice din Rezervaţia “12 Apostoli” – prof. Univ. Dr. Traian Naum scrie:
 
“Pe creasta terminală a Călimanilor, pe la cota 1770, frumuseţilor naturii li se adaugă o minune ce-şi aşteaptă dezlegarea: o aglomerare de sculpturi megalitice. Dintre ele se disting grupul de stânci ce închipuie forme antropormorfe şi zoomorfe, pe care localnicii le-au numit «Cei doisprezece Apostoli». Dintre aceştia se detaşează „Mosul ”, o replică a celebrului Sfinx din Bucegi.
 
Se pune întrebarea dacă putem face diferite analogii între Moşul din Calimani şi Sfinxul din Bucegi?
 
sfinxul-din-carpatiDesigur, ambele stânci par sculpturi reprezentând figuri umane. Amândouă sunt modelate din materiale asemănătoare: conglomerate sedimentare, alcătuite din fragmente de mărimi diferite, prinse într-un ciment calcaros, în cazul Sfinxului, şi conglomerate vulcanice, constituite din fragmente andezitice, prinse într-un „ţesut” din cenuşă vulcanică, în cazul Moşului.
 
Totusi există o deosebire esenţială între cele două „sculpturi” megalitice: în timp ce Sfinxul îşi păstreaza asemanarea cu chipul uman numai când e privit dintr-o singură direcţie, Moşul nu-şi schimbă înfăţişarea umană, indiferent de unghiul din care este contemplat de pe cele trei poteci care duc la el”
Prin urmare, Sfinxul din Munții Călimani ramane pentru noi unul dintre ”Cei 12 apostoli” – un sistem de stânci vulcanice rămase în urma erodării multimilenare a unui fost con vulcanic.
MISTERELE CALIMANILOR
Potrivit portalului www.gorj-domino.com, în anii ’80, la porunca Elenei Ceauşescu, aici, la 2.000 de metri, trebuia să se fabrice acid sulfuric. De câţiva ani a primit, prin lege, titlul de „parc naţional”. Călimanii ascund însă, dincolo de flora şi fauna lor, unice în România, o scriere şi simboluri ciudate săpate în stâncă.
 
Cei care se încumetă să străbată Călimanii, de la Vatra Dornei la Topliţa, îşi dau seama de frumuseţea pură a acestui munte. Ochiul îţi este ademenit de o sumedenie de bijuterii pe care doar muntele ţi le poate dărui, de la pădurile de brad dese ca peria până la stâncile sculptate misterios de natura atotştiutoare. De la rododendronul ce înroşeşte la început de vară pajiştile alpine la Iezerul „fără fund”, lacul izvorât miraculos la 2.000 de metri, „Sfinxul” Călimanilor sau stâncile care întrupează în granit cei Doisprezece Apostoli. S-a pomenit în literatura de specialitate despre virtuţile energetice ale muntelui, asemănătoare Bucegilor sau Ceahlăului, şi despre misterele preistorice pe care le ascund aceste piscuri îndrăzneţe.
 
Pietrele scrise ale lui Pata
 
Într-un sat de la poalele muntelui, la Gura Hăiţii, în curtea unui muntean bătrân şi gospodar, se află adăpostite într-un şopron improvizat trei bucăţi de stâncă. Pe o bucată de scândura bătută de ploi, potrivită în cuie deasupra şopronului, stă scris cu vopsea „Muzeul Megaliţilor”. Nea Vasile a fost timp de vreo douăzeci de ani şofer la exploatarea de sulf din Călimani. Ştie toate tainele muntelui, îi cunoaşte dărnicia şi furia. Îi place să colinde printre jnepenii pitici, pe acolo pe unde cerul pare să se împreuneze cu pământul. Aşa şi-a învăţat şi copiii. Să respecte muntele cu măreţia şi greutăţile lui. Vasile Pata ne-a povestit că în 4 iunie 1987, după o zi ploioasă, cum sunt multe pe aici, mergea, împreună cu nevasta şi cu fiul lui, către cei 12 Apostoli. Claudiu Pata, care era în clasa a XII-a atunci la un liceu în Vatra Dornei, a descoperit, în şanţul adânc de 2 metri, săpat de viitură, o piatră pe care erau gravate însemne ciudate, printre care şi simbolul soarelui. „Fiul meu ne-a spus, cu răsuflarea tăiată, că a descoperit o stâncă ciudată. O stânca cu nişte înscrisuri tainice şi câteva desene greu de desluşit”, ne-a povestit bătrânul. „A venit şi geologul şantierului să vadă minunea, împreună cu un profesor. Ei au anunţat Institutul de Ştiinţe de la Bucureşti. Apoi, s-au mai găsit încă trei pietre gravate. A aflat şi profesorul Traian Naum, cel care era cu adevărat interesat de munţii Călimani şi cu care ne cunoşteam de câţiva ani. El a venit împreună cu un arheolog, cu Marin Cârciumaru. Când profesorul Naum a văzut pietrele, a îngenuncheat şi avea lacrimi în ochi”, a adăugat Vasile Pata.
 
Doar străinii sunt interesaţi de megaliţi
 
Ajutat de câţiva localnici, Vasile Pata a dus pietrele acasă. Specialiştii din Bucureşti au luat în serios descoperirea lui nea Vasile. Aşa a ieşit la iveală originea stâncilor, care se pare că au fost inscripţionate pe la mijlocul mileniului IV. î.e.n. Semnele de pe ele sunt identice cu literele alfabetelor geţilor. Însemne bizare, scrijelite în piatră, câteva simboluri solare, asemănătoare celor din vechile culturi antice, egiptene sau aztece. Un desen pare să simbolizeze Soarele şi câteva planete. Altul pare un simbol precreştin. Un altul seamănă izbitor cu un OZN! În legătură cu primul megalit descoperit de familia Pata, autorii lucrării „Munţii Călimani”, Traian Naum şi Emil Butnaru, fac următoarele observaţii: „Totalitatea gravurilor de pe latura principală a megalitului sunt subordonate, prin modul în care au fost efectuate, cultului soarelui, marele cerc cu raze «în turbină» reprezentând probabil discul solar întâlnit uneori în gravurile din Franţa, Portugalia, Italia etc.” Nea Vasile spune că „am hotărât împreună (n.r. – cu profesorul Traian Naum) să ducem cele patru pietre la muzeul din Vatra Dornei. Dar am văzut că sunt lăsate să zacă ascunse şi se umpleau de praf. Ba una dintre pietre a şi dispărut. A fost băgată în temelia unei clădiri! Nu le-am mai putut recupera. Am decis să le aduc acasă. Le-am expus în curtea mea, în «Muzeul Megaliţilor »”. Cu o tristeţe blândă, Vasile Pata ne spune că nu se acordă importanţă megaliţilor din ograda lui. „Din păcate, ştiinţa la noi e la pământ. Doar străinii se interesează şi vin în expediţii ca să le vadă”
SFINXUL DE LA TOPLET

Denumirea a fost aleasă datorită asemănării sale cu o figură dacică. Sfinxul reprezintă o figură dacică, un cap de om cu coif, orientat cu fața spre vest. Sfinxul de la Topleț, ca și cel din Munții Bucegi, este, potrivit surselor, un megalit format prin eroziune datorată vântului și ploilor, de-a lungul unei perioade îndelungate. Nu se poate explica totuși cum a fost posibilă o sculptură a naturii atât de reușită, astfel că originea stâncii dă naștere multor legende și speculații.

 
valea-cernei-topletMegalitul are o înălțime de 16 metri și o lățime de 8 metri și se află la baza unui deal împădurit, fiind orientat către apus. Este o rezervație naturală de tip geomorfologic cu rocă sedimentară (gresie), pereți de stâncă și grohotișuri. Zona unde putem admira acesta lucrare in timp a Maritului Creator se întinde pe o suprafață de 0,5 hectare, acoperite de vegetație din specii rare, printre care liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), frasinul (din specia Fraxinus ornus) sau lumânărica (din specia Verbascu phlomoides).
Valea Cernei este paradisul rutelor alpine din sudul Romaniei. Peretii de calcar sunt bogati concretionati in alveole si fisuri care permit diverse tehnici de escalada. Cele mai importante zone pentru alpinism se gasesc in general aproape de Herculane. Peretii sint foarte apropiati de drum nefiind nevoia de a urca mult. ( Peretele Haiducii , Hercules) . Sint zone unde trebuie urcat pe poteca ( Cariera, Amfiteatru, Crucea Alba, Munk). Inaltimea medie a peretilor este de 80 m . Sint localizate peste 260 de rute pentru escalada. Gradul de difilcultate variind de la 2a ( scala franceza ) pina la 10b . In amonte de Baile Herculane pe cursul vaii Cernei mai sint peretii Magnoliei, Cociu, Inalat, Vinturatoarea, Prisacina, Bobot. Acesti pereti sint situati in zone salbatice, in rezervatii naturale avind un regim strict de protectie.
 
 
imagesxwwx3qyzIn Valea Cernei si zonele limitrofe sint localizate peste 300 de pesteri. Printre cele mai importante sint Pesterile Topolnita si Epuran care intr-un top mondial sint clasate in primlele 10 pesteri ca frumusete. In Valea Cernei sint localizate Pesterile Selitrari, Ion Birzoni, Serban, Soroniste, Gaura Ungurului, Ursilor, Haiducilor. Toate aceste pesteri sint fosile si au o marime medie . Cea mai frumoasa si interesanta pestera este Ion Birzoni, formata la baza cascadei Scarisoara. In anul 1982 pestera a fost inchisa pentru a fi protejata.
Pestera Selitrari este partial inchisa dar pentru turism exista o portiune din pestera destul de lunga in care se pot vedea multe din comorile ei. In momentul de fata se presupune ca in Domogled s-ar afla cel mai mare carst din Romania. Profesorul Ion Povara cerceteaza de multi ani aceasta varianta. Pestera de la Despicatura ( o pestera termala subacvatica) a fost descoperita si cercetata de catre Cristian Lascu si Ion Povara. Aici sau descoperit microorganisme care pot rezista in conditii severe de viata. In Valea Cernei a fost şi Emil Racovita pentru a cerceta Peştera Mare de la Soroniste
Sfinxul de la Topleț se află pe Valea Cernei, în județul Caraș-Severin, pe teritoriul comunei Topleț, la 3 kilometri de gara din Băile Herculane și poate fi remarcat cu ușurință de pe drumul european E 70 București-Timișoara, potrivit site-urilor www.romanianresorts.ro, www.cesavezi.ro, www.turism.bzi.ro. Sfinxul Bănățean este unul dintre cele mai misterioase monumente ale naturii din România. Este o arie protejată de interes național, administrată în principal pentru conservarea aspectului natural specific
 

PIRAMIDA DIN BUCEGI

Cu o lungime a bazei de aproximativ 300 metri si o inaltime in jur de 150 de metri, mult mai ”tanara” decat piramida ridicata de stramosii atlanti in Masivul Retezat in urma cu aproximativ 12.000 de ani, piramida din Masivul Bucegi este pe deplin activata si reflecta un camp energetic vibrational asemanator cu cel din interiorul Piramidei din Egipt (Piramida lui Keops).

În timp ce ultimele fâşii de pământ ale Atlantidei se scufundau în apele învolburate ale oceanului, la mii de kilometri distanţă, pe toate continentele, supravieţuitorii castei maeştrilor-preoţi atlanţi, dintre cei care păstrau linia nealterată a doctrinei ancestrale, pregăteau calea celor care urmau să preia ştafeta dintre generaţii. Urma să se realizeze o primă joncţiune, cu implicaţii karmice, dintre civilizaţia atlantă şi cea băştinaşă primitivă. Ca urmare a acestui fapt, s-au pus bazele noilor civilizaţii de pe Terra (hiperboreană, pelasgă, neagră, galbenă).

DSC06084In acelasi chip – EVOLUTIA trebuia să cuprindă dinamica evolutivă a corpului emoţional şi mental, adică zona de intersecţie a primelor structuri energo-informaţionale, o etapă în care egoul părea să fie singurul suveran, materia părea să fie singurul spaţiu, iar manipularea {prin forţă, ameninţarea cu forţa, prin religii sau prin diverse curente ideologice} părea să fie singura formă de orânduire. Desigur – a fost {şi încă mai este} etapa dualităţii şi a „eternei” bătălii dintre bine şi rău. Ce-i drept, totusi !! – este că omenirea nu era obligată să treacă prin toate cele câte a trecut. Nu era nevoie de suferinţă! Nu erau necesare războaiele, nu erau necesare tiraniile, nu trebuia să cunoaştem forme de orânduire dintre cele mai hidoase. Desigur – putea fi altfel (…)

Dată fiind noua situaţie de pe Terra, s-a hotărât ca în zonele în care s-au regrupat o parte din centrele energetice, să se construiască ”pilonii” de bază pentru noua grilă planetară. Acest lucru presupunea construirea unor piramide (centre specializate), prin care se făcea conexiunea, reglajul, amplificarea şi distribuţia fluxurilor energetice, lucrându-se cu o paletă foarte largă de frecvenţe vibraţionale.

Din punct de vedere geografic, tinutul Romaniei de astazi s-a potrivit ”la manusa” in raport cu planurile de reorganizare eneroinformationale ale Terrei, intrucat tinutul tarii noastre este situat  chiar în centrul anahata al Terrei, iar  unul dintre pilonii de bază ai grilei energetice este tot în această zonă. Acest aşa-zis pilon de bază cuprinde un centru principal şi mai multe centre secundare.

Centrul principal este reprezentat de o piramidă energetică extrem de complexă şi de puternică, având un rol capital în energetica actualelor şi viitoarelor transformări planetare. Această piramidă este poziţionată în zona actualului Parc Naţional Retezat, iar centrele secundare sunt poziţionate în zonele: Bucegi,Rarău, Ceahlău, Hăşmaş, Defileul Văii Oltului, zona Herculane, Parcul Naţional Porţile de Fier, Gugu, Defileul Văii Jiului, Parâng, Munţii Orăştiei, zona Roşia Montană si nu in ultim rand, atentie! –  Marea Neagra, acolo unde se presupune ca in vremuri demult apuse functiona o puternica baza a Atlantidei.

 

În aceste zone speciale sunt poziţionate mai multe instalaţii energetice, care au rolul de a amplifica energiile naturale (telurice, magnetice, gravitaţionale), energiile specifice Terrei (diferite vortexuri, energii elementale) elemente, ce sunt conectate cuantic cu structurile energo-informaţionale umane.

Construita din noua ”trepte” pe un afet cristalin, uriasa piramida din Nordul Bucegilor este clasificata ca fiind singura structura calcaroasa din potcoava Bucegilor construita artificial, initiatii catalogand-o ”Poarta catre o alta lume”

Intr-un alt aspect – structura este imensa in raport cu ceea ce noi suntem obisnuiti sa comparam. Este cat un munte – ea fiind protejata din adancuri de catre atlantii supravietuitori, dar si de gardieni si entitati energetice care au functia de a indeparta atenţia şi voinţa celor interesati sa patrunda in aceste ”galerii”cu ganduri rele.

De regula Piramida din Bucegi nu este ”inchisa”- sau interzisa, insa exista anumite ”protocoale de intrare” pe care trebuie sa le respecti. Este necesar să ai o pregatire corespunzatoare, sa fi atins anumite praguri de conştiinţă, intrucat accesul la acestea se efectueaza numai dacă oscilam in anumite tipare de frecvenţa.

DSC04918 (2)Dupa spusele lui Herodot, Zamolxe a reusit sa tranziteze cele trei porti/baraje enegetice ale Piramidei din Bucegi, tot atat – a patruns pana in miezul acesteia, unde a fost intampinat de gardienii atlanti, dar si de entitati energetice din galaxia apropiata (Andromeda) situata la aproximativ 2,9 milioane de ani lumina. Motivul ”intalnirii” cu aceste fiinte era foarte clar, trebuiau efectuate multiple legaturi dintre structura din Masivul Bucegi şi o anumită zonă a Daciei. Acea zonă prezintă o convergenţă specială a energiilor telurice, magnetice şi elementale. Respectiva zonă este cunoscută sub numele de Sarmizegetusa Regia. Acolo urma să se construiască o reţea energetică foarte complexă, având conexiuni cu circuitele subtile din piramidă, dar si cu alte centre energetice de pe teritoriul Daciei, Tibetului, insa si de pe teritoriul Egiptului.

Când atlanţii au părăsit zona, lăsând astfel să se desfăşoare noul program evolutiv (în jurul anului 6.000 î.Hr.), au fost nevoiţi să predea ştafeta noii generaţii. Pentru a realiza aceasta, au selectat şi pregătit mai mulţi băştinaşi (vechii daci). Ei au fost primii iniţiaţi ai noii ERE. Sunt cunoscuţi în tradiţia strămoşească sub denumirea de MOSI. Chiar dacă nu puteau fi pregătiţi asemenea maeştrilor-preoţi atlanţi (din cauza structurii lor energo-informaţionale), aveau totuşi avantajul puritatii sufletului, fapt care i-a avantajat foarte mult la înţelegerea naturii divine a omului şi a unicităţii sufletelor.

Pe de altă parte, multe entităţi superioare (inclusiv Ral), au făcut „coborâri vibraţionale” până la nivelul energetic primar, în special pentru a facilita salturile de conştiinţă ale dacilor.  Moşii {Dacii vechi) erau aproape permanent în contact cu entităţile superioare şi lucrau extrem de eficient cu fluxurile energetice ciclice ale naturii. Erau adevărate focare de iubire, echilibru şi înţelepciune pentru ceilalţi locuitori ai Terrei.

referinte: financiarul.ro, montaniarzi.ro, gorj-domino.ro, remerRa.ro, stireazilei.com, adevarul.ro, mihailovici.ro, carpati-valea-cernei.com, domogled-cerna.ro, geografilia.blogspot.be, agerpres.ro

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.
Departamentul Alpha Carpatica (DAC)

Despre Departamentul Alpha Carpatica (DAC)