Tunelul misterios din Masivul Bucegi

Povestea unei vaste ”increngaturi” de tuneluri si galerii secrete in interiorul Masivului Bucegi este vehiculata de cateva zeci de ani in Romania, presupunandu-se ca, acestea fac parte dintr-un gigant labirint subpamantean ce ar comunica cu mai multe centre energetice importante de pe Terra.

Unii se inclina catre o retea impresionanta de tuneluri ce comunica pe sub pamant cu piramidele de la Giza, dar si cu Tibetul, altii, presupun ca, acest impresionat labirint este rezultatul anumitor civilizatii ce au dominat PLANETA ALBASTRA cu mult timp in urma.

Despre aceste tuneluri, a caror existenta este profund dezbatuta de mediile stiintifice si nu numai, se spune ca, nu ar exista doar sub potcoava Bucegilor, ci in intregul arc carpatic. Se spune ca, in vremea dacilor liberi, aceste tuneluri erau cunoscute decat de marii preoti si de cateva capetenii bine alese de conducatorul neamului, acestea avand un rol deosebit de important in ceea ce priveste strategia de aparare si multe alte aspecte, insa despre acest subiect, preferam sa fim mult mai rezervati. Asadar, ne vom focusa pe celebrul Tunel Izvor, despre care se vorbeste inca din Primul Razboi Mondial.

Construcţia celebrului Tunel „Izvor” care ar lega judeţele Prahova de Dâmboviţa, prin Masivul Bucegi, a început în 1913. CFR a aprobat atunci, cu acceptul regelui Ferdinand, construirea magistralei Târgovişte – Pietroşiţa – Sinaia, iar varianta cea mai scurtă era prin munte. Aşa s-a decis spargerea Masivului Bucegi, în zona „Păduchiosu”, pentru a scurta distanţa dintre Moroieni şi Sinaia …

Tunelul de 6 kilometri ar fi trebuit construit în line dreaptă şi a fost gândit ca o cale strategică în contextul istoric al începutului de secol XX, care asigura o trecere rapidă şi sigură între Ţara Românească şi Ardeal. S-a decis începerea tunelului din ambele direcţii, atât dinspre Sinaia şi dinspre Moroieni. Locul de străpungere dinspre Sinaia a masivului muntos a fost ales chiar înainte de intrarea în oraş, pe Platoul Izvor, în apropierea cimitirului oraşului. Această cale de acces trebuia să asigure transportul petrolier din zona Prahova până în Bucureşti, fiind foarte aproape de DN 71, care leagă Sinaia de Bucureşti. Din păcate, primul război mondial a oprit brusc lucrarea, reluată abia în 1938 şi abandonată din nou din motive necunoscute.

„Exista deja o zonă conflictuală. Tunelul în principal a fost gândit ca un element de strategie, intrucat, chiar s-a dovedit că Valea Prahovei, care era principala furnizoare de petrol pentru Germania a fost bombardată şi circulaţia întreruptă. Acest tunel ar fi realizat o cale secundară de legătură între Bucureşti şi Sinaia”, ne-a spus arhitectul Dan Niţescu.

În 1941 trupele naziste de ocupaţie au reluat construcţia cu cel mai rapid ritm de până atunci, dar finalul celei de-a doua conflagraţie mondială, însemnând şi finalul lucrărilor. În partea dâmboviţeană a tunelului au fost realizaţi 480 de metri, din care doar 100 au fost betonaţi. La vremea aceea au muncit acolo peste 2000 de oameni: nemti, ruşi, cehi, ţigani, unguri si bulgari. Dacă s-ar fi construit până la capăt, ar fi avut 20 de kilometri şi ar fi fost cel mai mare tunel din România.

Nu se cunoaşte nici până în ziua de astăzi adevăratul motiv pentru care a fost închisă această gură de tunel. Circulă însă, o serie de legende locale, potrivit cărora, siguranţa naţională ar fi fost invocată de autorităţile de atunci, dar şi faptul că nemţii aveau îngropată aici o locomotivă unică în toată Europa, iar tehnica nu trebuia să intre sub nicio formă pe mâna ruşilor. În 1985, 2 echipe de la securitate au detonat intrarea.

Unele voci spun că regimul a vrut să ascundă faptul că înăuntru nemţii, în retragere, au executat 100 de localnici care lucrau la tunel. Alţii spun că singura raţiune a fost cea a siguranţei, întrucât doar o parte era betonată. În Sinaia, tunelul există încă, insa a intrat în proprietate privată …

Citeste mai mult: adev.ro/nl01pk

 

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.
Departamentul Alpha Carpatica (DAC)

Despre Departamentul Alpha Carpatica (DAC)