Tunelurile Brașovului și Castelul Bran – Locul de refugiu al domnitorului Mircea cel Bătrân.

Când ne îndreptam gândul către legendele Brașovului, Muntele Tâmpa este unul dintre cele mai focusate obiective de interes și explorare. De acolo, desigur, mai este un pas către cetatea Braşov si istoria sa. Misterele si frumusețea acestor locuri au condus întodeauna către poveștile bunicilor, acelea auzite de ei, cele mai fascinante fiind cele care definesc existența unui lac subteran, ce ar contura in totalitate platforma muntelui, înconjurat de o rețea de tuneluri si grote misterioase, ce ar guverna subsolul întregului hotar …

Se presupune ca Cetatea medievală a Braşovului detine o reţea de tuneluri, care făcea legătura între bastioanele de apărare ale vechiului oras cu zonele de creasta ale muntilor.

646x404Cert este, însă, că există mai multe intrări în mai multe zone din centrul Braşovului, majoritatea fiind închise sau impracticabile în prezent.

Ultima descoperire pe această temă s-a făcut în 2008, când a fost demolată o casă în cartierul Bartolomeu, pe str. Lanurilor. Aici exista o uşă metalică, închisă cu un lacăt şi sigilată. Înainte de 1989, în fiecare an, reprezentanţii Armatei veneau şi controlau sigiliul. Mai mult, se pare că tunelul făcea legătura cu cel mai vechi monument de arhitectură al Braşovului şi din Ţara Bârsei, Biserica Sf. Bartolomeu, a cărei construcţie a început pe la 1223.

TUNELURILE DE DUPA ZIDURI

627x0Cele mai cunoscute sunt cele două tuneluri descoperite de voluntari, o adevărată reţea de galerii, unite între ele. Au fost scanate in trecut, existând aspectul de a fi folosite ca atracţie turistică. Mai mult, se lansase ideea ca în interiorul lor să fie amenajat un muzeu.

Mulţi ani, galeriile au fost adăpost pentru oamenii nevoiasi. În urmă cu peste zece ani, autorităţile locale au decis să zidească sau să pună gratii metalice la intrarea în tuneluri, pentru a deveni inaccesibile.

TUNELURILE CATRE BISERICA NEAGRA

În zona Piaţei Sfatului sunt mai mutle guri de tunel. Unul dintre acestea se spune că ducea către curtea Liceului de Artă. De asemenea, în pivniţa Casei Mureşenilor se află intrarea astupată a unui tunel subteran, care se zvonea că trece pe sub Piaţa Sfatului şi de acolo spre Republicii, până sub Tâmpa, mult mai mare …

De asemenea, în primi ani de după Revoluţia din 1989, presa locală scria că şi din Biserica Neagră s-ar face acces către trei tuneluri. Un fost paroh al bisericii ar fi recunoscut existenţa acestora, dar nu a vrut să dea amănunte despre ele, iar locatarii unei case de pe strada Ştefan Ludwig Roth (lângă Biserica Neagră) povesteau că, în copilărie, se jucau prin tunelul care pornea din pivniţă şi ducea către Tâmpa.

Mai mult, şi Cetăţuia de pe Dealul Straja, ar avea trei tuneluri. Cetăţuia, monument istoric emblematic pentru Braşov construit în anul 1524, a intrat în patrimoniul Aro Palace SA şi face obiectul unui troc imobiliar cu Primăria Braşov.

O altă legendă face vorbire despre faptul că, în Doilea Război Mondial ar fi existat un tunel care lega Casa Sfatului cu o peşteră aflată pe Şaua Tâmpei, iar aici se presupune ca ar fi fost ţinuţi captivi o divizie de prizonieri germani, blocându-se ambele intrări.

646x404 Mai multe amănunte există în privinţa grotelor din Piaţa Sfatului. Practic, acestea au fost gândite ca depozite de provizii în cazul în care Cetatea era asediată. O confirmare a existenţei acestora vine în anii ’50, când, la Braşov, a poposit o balenă uriaşă, perfect conservată – „Moby Dick“, cum îi spuneau copii. Din cauza greutăţii, camionul cu balena s-a prăbuşit într-o astfel de groapă.

Apoi, prin 1963-1964, un camion rusesc s-a prăbuşit într-o cavitate, lângă Muzeul de Istorie. O altă groapă cu provizii s-a descoperit la schimbarea pavajului din Piaţa Sfatului, în anii 1987-1988.

Bătrânii spuneau că excavarea gropilor de provizii se făcea după un adevărat ritual: se săpau numai noaptea, erau făcute de un singur om, până la o adâncime de 2,5 metri. Interiorul era ars şi apoi umplut cu cereale şi alte provizii.

MISTERELE CASTELULUI BRAN

646x404Castelul Bran a fost o cetate de „trecătoare” cu scop militar, cu o formă patrulateră neregulată. În timp, cetatea a suferit numeroase modificări, cum ar fi adăugarea turnului de sud (în 1622 după planurile principelui Gabriel Bethlen), construcţia unui turn dreptunghiular la est, iar între 1883 şi 1886 acoperişul a fost îmbrăcat cu ţiglă. Iată cateva lucruri care se cunosc mai puţin despre Castelul Bran, ajuns vestit datorită mitului lui Dracula.

Cine a construit castelul?

Legendele săseşti susţin că ordinul cavalerilor teutoni este cel care ar fi construit cetatea Branului la începutul secolului al XIII-lea, în scurta perioada când au stăpânit Ţara Bârsei (1211 – 1225).

Un document emis de regele Ludovic I (cel Mare) al Ungariei (1342-1382) la 19 noiembrie 1377, în Zvolen, confirmă saşilor din Scaunul Braşovului (totaque communitas Saxonum sedis Brassouiensis) dreptul de a ridica, conform promisiunii, pe cheltuiala şi cu meşterii lor, o nouă cetate de piatră la Bran (promiserunt novum castrum in lapide Tydrici edificare).

„Acest document este prima menţiune documentară a cetăţii Bran şi a fost emis de către Cancelaria regelui. În respectivul document se susţinea că «bătrânii, juzii şi juraţii, precum şi întreaga comunitate a saşilor din Scaunul Braşov, nesiliţi şi neconstrânşi, ci de bună voie au promis în mod generos şi unanim de a construi o nouă cetate pe stânca Dietrich», de a o face «cu propriile lor osteneli şi de a tăia pădurea acolo în lung şi în lat după voia noastră, de a dezrădăcina şi nivela, aducând şi furnizând piatră, ciment, lemne necesare la clădirea numitei cetăţi, procurând şi zidari şi cioplitori de piatră şi dulgheri cu propria lor cheltuial㻓, a precizat pentru Adevărul istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov.

646x404În schimb, regele întărea saşilor uniunea dintre Brasov şi cele 13 sate ale Ţării Bârsei şi le confirma drepturile de folosinţă pentru pădurile, apele şi pământurile acestora. Castelul era apărat de mercenari englezi, mari consumatori de vin …

Un alt lucru interesant este faptul că Garnizoana cetăţii era compusă din mercenari. Cronicarul Ioan de Târnava aminteşte la sfârşitul secolului al XIV-lea de „briganţi şi balistari englezi“.

În perioada medievală, viaţa în cetate era dură şi sobră. Cu toate acestea, din socotelile negustorilor din Braşov păstrate în arhive, a fost remarcată cantitatea mare de vin consumată de soldaţii cetăţii. Castelul apăra cea mai rentabilă vamă din Transilvania.

În ierarhia feudală transilvăneană, castelanul de Bran a ajuns să ocupe un rang important în timpul domniei lui Matei Corvin (1458- 1490), fiind numit şi locţiitor al comitelui secuilor, pentru ca în perioada 1493- 1495 să ocupe funcţia de vice-voievod, ne mai spune Nicolae Pepene.

Pentru o perioadă foarte scurtă (1412 – 1418), Castelul Bran a fost stăpânit de domnitorul Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân.

Potrivit directorului Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, Regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a acordat Branul aliatului său valah pentru a avea o reşedinţă în cazul unui refugiu peste munţi, în contextul invaziilor turcilor otomani.

 

Sursa: adevarul.ro

 

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.
Departamentul Alpha Carpatica (DAC)

Despre Departamentul Alpha Carpatica (DAC)